Swallow (engl),Hirondelle rustique ( frc),Rauchschwalbe (germ)
Denumiri romanesti, populare si regionale : Rîndunică, Rîndurică, Rîndunea, Rîndurea, Lindură, Arândurea ( Licherdopol)
Chiar daca lastunii, drepnelele negre, randunicile sunt trecute la "least concern", chiar daca avem senzatia ca sunt multe am putea sa le ajutam tolerandu-le in jurul nostru, invatand despre ele, respectandu-le viata (cat amar de drum fac an de an sa se reproduca), si multumindu-le ca fara ele am fi sufocati de insecte.
Nu le mai alungati, nu le mai distrugeti cuiburile!
Nota: drepnelele negre apartin familiei Apodidae , ordinul Apodiformes; randunica si lastunul de casa, de mal apartin aceleiasi familii Hirundinidae ,ordinul Passeriformes, drepneaua neagra nu se inrudeste defel cu randunica sau lastunul!
Pana odinioara omul nu distrugea cuiburile de randunele si daca le folosea ca remediu contra arsurilor si opariturilor ,sau frigurilor, folosea numai cuiburile parasite, altminteri atragea numai nenoroc si boli asupra familiei (Simion Fl. Marian "Legendele randunicii", 1922).
Erau considerate "profeti" ai timpului, astfel anuntau ploaia atunci cand zburau atingand pamantul , si vreme frumoasa daca zburau sus si se juca cu celelalte. "Ele nu fac nici un rau oamenilor, ci din contra, ele arata norocul fiecarei case."Daca cineva i-ar fi stricat cuibul si astfel ouale sau puii, norocul se indeparta de la casa lui si se credea "despre dansul ca a comis un pacat asa mare ca atunci cand si-ar fi omorat familia".
In cartile de specialitate se atrage atentia asupra scaderii numarului de randunici ( ca de altfel si a lastunilor de casa , de mal, a drepnelelor negre) . Conform "Migratiei paseriformelor in estul Romaniei " , Ctin Ion, Alex. Dorosencu, Emanuel Balta, L. Bolboaca , Iasi , 2009 se constata in ultimii douazeci de ani o scadere numerica accentuata a randunicilor.
imagini si pe : http://moldovabirds.blogspot.com/2010/06/cu-o-rindunica-se-face-debut.html
Generali
tati :Migratie :migreaza in Europa din Africa de sud in primavara (martie-aprilie-mai) si raman pana in septembrie-octombrie.Mai intai pleaca puii ; de obicei randunicile se pregatesc in septembrie de plecare si acest lucru se vede prin activitate in grup sporita ( se aduna coloniile pe fire sau puii randuiti pe gard sunt hraniti intensiv de catre parinti, spre a fi pregatiti de marea plecare).Mai raman in urma adulti care pleaca si in octombrie.Drumul spre locul de iernat (ca si cel de intoarcere) nu este deloc lipsit de pericole, chiar daca ele zboara in timpul zilei sunt expuse lipsei hranei , extenuarii, furtunilor.
Hranire : se hraneste cu insecte zburatoare (paianejni aerieni,musculite, furnici zburatoare,etc -aceeasi hrana ca si drepnelele si lastunii) pe care le culege deasupra apei, de pe plante, de pe ziduri.
Poate fi vazuta in zone cu multa verdeata sau cu lacuri, apa, pt ca acolo are insecte suficiente.
Durata de viata : si 11 ani, media 4 ani
Randunicile sunt monogame, odata ce perchea s-a stabilit ramane asa toata viata (s-au inregistrat si pui proveniti din imperecheri in afara cuplului) .Revin an de an la acelasi cuib, ca si lastunii si drepnelele.
Cuibaresc sub poduri, sub acoperisurile hambarelor, grajduri etc (inainte de a se stabili in asezari umane , ca si drepneaua, randunica alegea locuri de cuibarit in crapaturile din stanca ).
Cuibul este facut din noroi amestecat cu pene, crengute, iarba.
Randunica aduce in cioc pamant pentru cuib in cca 1000 de transporturi , astfel un cuib este construit din 750-1400 de bulgarasi de pamant.(V. Ciochia "Mic tratat de ornitologie" 2007).
Le puteti amenaja cuiburi artificiale , model aici
http://fr.vivara.be/product/id=79/nid_artificiel_hirondelle_rustique.html
sau o platforma pe care ele isi vor construi cuibul propriu-zis
http://fr.vivara.be/product/id=73/nid_didactique_hirondelle_rustique.html
Cand se poate cuibaresc intr-o colonie mai mare ; colonia sau cuibul sunt protejate de masculi.
Depun 2-7 oua, mai des 4-5 oua ; incubatia dureaza 14-19 zile, in perioada 18-23 zile puiului i se dezvolta penele .Puii vor incepe sa zboare dupa 20-25 zile , timp in care sunt inca hraniti de parinti (apartin tot de cuib).
In stare salbatica, dupa cele 20-25 de zile cand incep sa zboare, ei sunt hraniti in continuare pt ceva vreme (cateva saptamani ) de catre parinti si in cazul in care parintii scot al doilea rand de pui vor ajuta la hranirea acestora. Hrana consta in multe insecte , puii fiind hraniti ff. des.
O pereche de randunici prind zlinic intre 600 si 1000 de insecte.
Randunica adult -masculul : 17-19 cm lungime , incluzand si 2-7 cm ale penelor din coada mai lungi ,intre 32-34,5 cm deschiderea aripilor , 16-22 gr.
femela are albastrul metalic in penaj mai pal, si penele din coada (cele lungi ) mai scurte ; puiului ii lipsesc penele cele lungi, si nu are inca acel colorit albastru metalic raspandit .
Cum raman cuiburile de randunica curate : in primele zile parintii mananca fecalele , apoi le duc mai departe de cuib (pt igienizare si sa tina pradatorii departe), apoi cand puii sunt mai mari, vezi imagine :
imagine preluata de pe http://www.americanartifacts.com/smma/per/p89.gif
Aceasta actiune de igienizare o fac si parintii de drepnea ( arunca sacii fecali sau ii consuma in perioada in care se gaseste hrana prea putina).
In cele de mai jos aveti cauzele care duc la gasirea unui pui de randunica departe de cuib/cazut:
-hrana insuficienta (perioade lungi de vreme rece si ploioasa sau prea uscata si calduroasa);
-in cazul in care cuiburile sunt infestate cu paraziti atunci parintii abandoneza cuiburile (chiar de au pui in ele); chiar puiul poate sari din cuib in acest caz.(nu este recomandata in cazul vreunei zburatoare salbatice pui sau adult dezinsectia , orice actiune de acest fel are ca rezultat moartea pasarii, cereti ajutor specializat in acest caz);
-in cazul in care cuiburile sunt stricate sau vizitate de pradatori :ciori, cotofene,alte corvide, rapitoare de noapte, rapitoare de zi (uliul pasarar), pisici domestice, sobolani, veverite si din cauza omului.
-in cazul in care cuibul se strica pur si simplu;
-lipsa unui parinte.
Ce se poate face ?
In acest caz (cuib distrus, imposibilitate de a fi pusi la cuibul lor, probleme de sanatate,parinti care lipsesc-atentie aici pt ca in multe cazuri parintii vin la cuib cand sunt nestingheriti de prezenta umana si astfel apare confuzia cum ca puii au ramas singuri!) pot fi luati si crescuti in captivitate numai de catre persoanele specializate sau cu experienta !
La fel ca in cazul altor pui de pasare salbatica(sau pasare salbatica adulta) nu le inchideti niciodata in colivie!
Randunica este o pasare migratoare salbatica ocrotita de lege!
Nu hraniti puii cu : carne de orice fel, lapte,ou, malai, paine, viermi de pamant, seminte, seminte pt pasari ''exotice'', hrana pt pasari exotice, chiar daca scrie ca este ''pt insectivore'', spaghete, biftec tartar,tot felul de momeli pt pesti, hrana de pisici sau caini inmuiata in apa, gandaci, orice fel de carne,sunca etc!
Aceasta dieta are urmari dezastruoase, ca si pt drepnele, randunici, lastuni sau alte pasari salbatice!
Penaj distrus, daca nu mai devreme, atunci cand se afla in drumul migratiei, sistem imunitar distrus, asadar un pui caruia i-a fost prelungita agonia!
Singura dieta substitut pentru hrana primita de la parinti este-
Gillian Westray , studiu de caz , la jumatatea paginii (dieta cu muste, greieri si larve de molie de ceara ).
http://www.commonswift.org/Hand_rearing_Swifts.html
http://www.commonswift.org/Hand_rearing_romanian.html
Este nevoie de program fix (6a.m-9p.m), stabil de hranire, de aceleasi masuri de igiena (nu atinsi sau hraniti cu mana goala, sa nu fie tinuti langa aparate electrocasnice, alaturi de animale de companie sau pasari de colivie sau alte pasari salbatice, randunicile pot fi reabilitate fiind tinute numai alaturi de lastuni de casa).
Nu trebuie chinuiti prin compensarea unei mese cu hranitul pana tarziu noaptea, au nevoie de somn, si nu asa recupereaza mesele lipsa!
Puii crescuti/ajutati in captivitate trebuie eliberati cand devin independenti ; varsta constituie un criteriu (in stare libera ei stau, dupa cele 20-25 de zile cand sunt capabili de zbor , cateva saptamani cu parintii, depinde de caz, fiecare pui trebuie tratat ca atare) precum si greutatea, in special in cazul migratoarelor care au nevoie de rezerve pt migratie.
Daca pasarea are tonus normal, in cazul randunicii - are picioarele in regula si toate degetele intacte (are nevoie pt agatat) , penajul impecabil , arata agilitate in zbor (trebuie avut grija la zborul puiului in spatiu inchis, se poate lovi de ziduri si loviturile in piept le iau din capacitatea de respiratie, asadar le trebuie spatiu special amenajat), greutate egala sau depaseste pe cea a unui exemplar adult ,peste 22-24 gr , poate fi dusa afara, obisnuita putin cate putin cu mediul nou ( in zone cu randunici ) pt a fi pregatita de plecare.
Vremea trebuie sa fie senina, calda, nu ploioasa sau rece, caz in care se confrunta cu lipsa hranei-insecte zburatoare. Mare atentie si grija la pradatorii din jur.
Se elibereaza puiul dimineata intre 6-10 de preferinta intr-o zona cu randunici!
. Are nevoie de o conditie perfecta pt zborul ei lung spre Africa de sud!
In locul temporar amenajat in care puiul e adapostit trebuie pastrata mereu curatenie - nu numai mancarea neadecvata, ci si fecalele strica penele ! (daca se murdareste se sterge usor cu o carpa inmuiata in apa calduta, si uscate apoi cu un servetel).Puiul trebuie sa aiba mediu curat ca in cuib si nu trebuie sa fie atins cu mana, ci numai cu manusi de unica folosinta !
Penseta folosita pentru hranire trebuie dezinfectata la fiecare hranire!
Penajul de asemenea trebuie sa fie semipermeabil, picatura de apa sa stea , nu sa intre in penaj!
Trebuie hidratat puiul cu apa (nu prea multe, cateva picaturi la masa) , apa fiarta si racita, nu plata, nu de la robinet!
Cand sunt in cuib si simt miscare puii de randunica deschid automat ciocurile, asteptand hrana , nu mai interpretati acest gest automat ca fiind rezultatul lipsei hranirii din partea parintilor si nu le dati sub nicio forma de mancare ! (numai in cazurile descrise mai sus intervine omul).
O altfel de descriere a randunicii :
'' Trupul ei întreg e numai aripi. În sbor mănâncă , în sbor se odihneşte....Are trupul ca o suveică, plisc despicat, până la urechi, otova cu trupul, altfel ar deranja-o în zbor.Pieptul ei e larg, căci în el stă tăria aripelor....
Semnul distinctiv este coada tăiată ca o furculiţă, cu doi dinţi.În colo e numai aripi, două aripi lungi , ascuţite la vârf şi răscroite.., cu care despică aerul.
Toată drăgălăşenia ei, toată arma de apărare , toată voiciunea îi stă în aripi....
Grija ei cea dintâi de cum răsare ca din senin în locurile noastre e să-şi viziteze locuinţa din anii trecuţi.
....Nu e privelişte mai înviorătoare decât să stai ceasuri întregi şi să priveşti la desfăşurarea tuturor simţimintelor , pe care noi le credem legate numai de oameni. Cât cloceşte femeia, bărbatul o păzeşte, o hrăneşte....
Când pleacă se adună în stoluri mari, tânăr cu bătrân, înnegresc acoperişurile bisericilor ori îndoaie sârmele de telegraf sub greutatea lor.Se ridică în nori, fac exerciţii de sbor cu puii din vară, se întorc îndărăt, până ce într'o bună zi nu au mai rămas decât una, două, rătăcite, slăbite, lăsate pieirii.''
(''Fauna României'', I. Simionescu , 1938)
Cele mai multe legende romanesti despre pasari sunt cele despre randunica .
Le puteti citi si aici :
http://www.e-calauza.ro/index.php?afiseaza=folclor_results
surse si linkuri utile :
http://en.wikipedia.org/wiki/Barn_Swallow
http://www.allaboutbirds.org/guide/Barn_Swallow/lifehistory
http://www.garden-birds.co.uk/birds/swallow.htm
http://swallow-nest.com/article/2006/09/15/
http://wildlife1.wildlifeinformation.org/s/0AvPasserif/Hirundindae/Hirundo/Hirundo_rustica/Hirundo_rustica.html
http://www.youtube.com/watch?v=Ge2Tl35Yhh8 pui hraniti la cuib
http://www.youtube.com/watch?v=UMt46-1ugJM&feature=related pui deja mari asteptand hrana
o poveste care a facut inconjurul lumii
http://www.youtube.com/watch?v=jv-20vsC4lk&NR=1
Mascul si pui
Pui de randunica si de vrabie
Colonie
