vineri, 9 decembrie 2011
miercuri, 28 septembrie 2011
miercuri, 14 septembrie 2011
Goana ....
Drepneaua neagra nu este o pasare asemanatoare randunicii, propagarea acestei prezentari eronate nu lamureste in niciun caz specia aceasta destul de necunoscuta, si confundata la nesfarsit cu randunica, lastunul , soimul, etc.
Drepneaua neagra nu este ''un fel de randunica'', este cu totul alta specie,din alta familie de pasari care se hranesc cu insecte (nu sunt Hirundinidae, ci Apodidae), adaptata pentru stilul ei de viata extrem.
Felicitari pt efortul depus pentru salvarea puiului! Chiar daca in zece locuri se face rau, de cele mai multe ori cu o floare chiar faci primavara!
Ce este deranjant la articol - fotografiile:
Nu plimbi puiul din mana in mana pentru ca ii asiguri probleme sigure la penaj pe viitor, puiul acela este deja rupt de cuib, stresat, speriat, flamand, manusi chirurgicale se gasesc la orice farmacie, nu e nevoie de 2 perechi de maini sa i se deschida ciocul, nu e cal, e un biet pui de drepnea neagra, sunt de ajuns 4 degete pt a hrani ''fortat'' o drepnea, adult sau pui , care refuza hrana.
Nu faci fotografii unui pui care arata jalnic - penele umflate de pe spate, ridicate, atesta starea de subnutrire, stres , soc,in care se afla puiul, ochii infundati, deshidratarea : vezi galeria foto .
In momentul in care toata lumea jubila de fericire, puiul acela era in stare critica.
Trebuie un pic de respect fata de pasarea gasita, o singura fotografie era suficienta :cu puiul.
http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Misiune_imposibila-_pentru_salvarea_unei_pasari-la_Brasov_0_542346345.html
joi, 11 august 2011
lastun hranit.AVI ........
In acest filmulet este un juvenil de drepnea neagra hranit cu ceea ce nu trebuie, cum nu trebuie!
De obicei oamenii au tendinta de a lua sfaturile de la altii,mai ales de pe youtube, care din pacate este plin cu filmulete cu pui de pasare salbatica ''ajutati'', ''salvati'' (mai ales pe subiectul ''common swift'').
1.O singura masa incorecta , administrata si cu mana goala unui pui de pasare sau chiar unui adult care traieste 90 la suta din viata ei in aer inseamna doar amanarea mortii pasarii gasite : pasarea va accepta mancarea, de foame, insa mai devreme sau mai tarziu va ramane fara pene, se va prabusi astfel la pamant agonizand.Unei astfel de pasari nu i se administreaza niciodata hrana fara a avea mainile macar dezinfectate sau acoperite cu manusi de unica folosinta!Orice masa inadecvata are consecinte grave!
2.Nu asa se deschide ciocul unei drepnele negre.Aceasta modalitate este brutala pt ciocul fragil al pasarii , si de cele mai multe ori se soldeaza cu ruperea lui.
2. O drepnea neagra nu are ce cauta la pamant, este pasarea cerului, a inaltimilor , asadar aceasta avea probleme din moment ce a fost gasita la sol.
De cele mai multe ori ne repezim pur si simplu, fara macar sa ne informam, sa hranim pasarile salbatice.
Filmul ar trebui sa se numeasca -drepnea condamnata.
O pasare salbatica ajutata in cunostinta de cauza trebuie tratata cu respect, nu este ''guest star'', ''vedeta'' nimanui, nu trebuie sa devina marioneta noastra numai pt ca avem senzatia ca i-am dat o mana de ajutor.
Pe acelasi subiect posturile ''Agonie'', ''Pasarile salbatice.''
http://www.drepneauaneagra.ro/index.php/am-gasit-o-drepnea-ce-fac/urmarile-ingrijirii-necorespunzatoare
Pe site-ul acestei clinici din Frankfurt aveti descrise amanuntit efectele hranirii incorecte asupra unui pui de drepnea neagra/adult :
http://www.mauersegler.com/malnutrition.html?&L=en
Nu mai folositi hrana pt pisici sau caini ca substitut de hrana pentru pasarile salbatice!
vineri, 5 august 2011
Povestea unei pasari calatoare
(fotografia nu ne apartine , ci este facuta de persoanele care au gasit drepneaua).
Mai exista un post (anul trecut) despre pisicile care umbla nestingherite si in loc sa curete orasul de sobolani, care chiar trec nonsalant printre ele, ataca pasarile .
Pisica nu mai este demult animal salbatic sa i se mai inteleaga acest mult-laudat ''instinct de vanator'', este mai degraba o distrugatoare a frumoaselor inaripate.
O drepnea neagra adult a fost gasita la pamant intr-o stare absolut jalnica, cu coada smulsa practic si aripile insangerate si ferfenitate de astfel de ''vanator''.
Puteti fi mai constient de relele facute de companionul dvs. si macar in cele 5 min. cat se zbenguie pe afara sa il vegheati sau sa ii puneti la gat o zgarda cu clopotel, chiar nu se va spanzura de prima creanga, insa macar inaripatele vor fi avertizate.
Oricum, aflata la pamant , o drepnea neagra nu are sanse decat sa moara ascunsa intr-un colt, sa fie jucaria vreunei pisici, a unui copil, sau a unui om care prefera sa o tina acasa, sa se faca ''bine'' de la sine si sa o si hraneasca incorect (nu este aici cazul persoanelor care au gasit aceasta biata si chinuita drepnea).
miercuri, 29 iunie 2011
Agonie
Este mult mai simplu sa te duci la coltul blocului sa intrebi pe bacan cu ce poti sa hranesti o pasare salbatica sau un pui de pasare salbatica gasit de tine.
Daca cineva a indopat pui de lastun cu mancare de pisica inmuiata in apa ( nu degeaba se numeste ''mancare de pisica'' pt ca este numai pt pisica!) , a crezut in vanitatea lui ca a facut un bine.Si da sfaturi mai departe celor disperati si creduli.
Daca puii de lastun, vrabie, sturz,mierla, drepnea, au apucat sa plece asta nu inseamna ca au si trait cat ar fi trebuit,sau ca micile migratoare au ajuns in Africa.
Nu este greu sa hranesti ca in natura un pui de pasare salbatica, trebuie putina inceredere in cei care spun cum se face corect , vointa.Ca egoism exista ''am gasit puiul, e responsabilitatea mea= al meu, decat sa ti-l dau tie care il poti hrani corect il tin eu si il ''salvez'' eu.''
Puii de vrabie, pitigoi, sturz, mierla , pot fi hraniti cu larve, insecte, tot felul de viermi(in stare naturala primesc de la parinti insecte, larve, melcisori, omizi).Dar nu cu mancare de pisica sau alte retete fantasmagorice!
Puii de vrabie hraniti cu mancare de pisica sau cu malai, paine , etc nu au fost in stare sa fie liberi, sa zboare, sau au trait prea putin!
Un pui de lastun,randunica, de drepnea neagra, daca nu au primit in dieta lor numai insecte , ci cu totul altceva, au murit mai devreme sau mai tarziu, agonizand . Intai li s-a distrus sistemul imunitar, apoi au inceput penele, apoi au cazut din inaltul cerului , zacand la pamant din cauza inconstientei umane si a nevoii de a bate toba lumii ca au salvat o creatura salbatica.
Datoria ta de om civilizat si rational este sa faci ceea ce este mai bine pentru aceasta pasare, macar sa te straduiesti sa ii oferi hrana corecta !
Cati nu spun ''am citit atatea informatii'', dar de la a citi, act fizic, pana la a intelege si asimila, este un pod de ...straduinta si vointa.
Daca cineva a indopat pui de lastun cu mancare de pisica inmuiata in apa ( nu degeaba se numeste ''mancare de pisica'' pt ca este numai pt pisica!) , a crezut in vanitatea lui ca a facut un bine.Si da sfaturi mai departe celor disperati si creduli.
Daca puii de lastun, vrabie, sturz,mierla, drepnea, au apucat sa plece asta nu inseamna ca au si trait cat ar fi trebuit,sau ca micile migratoare au ajuns in Africa.
Nu este greu sa hranesti ca in natura un pui de pasare salbatica, trebuie putina inceredere in cei care spun cum se face corect , vointa.Ca egoism exista ''am gasit puiul, e responsabilitatea mea= al meu, decat sa ti-l dau tie care il poti hrani corect il tin eu si il ''salvez'' eu.''
Puii de vrabie, pitigoi, sturz, mierla , pot fi hraniti cu larve, insecte, tot felul de viermi(in stare naturala primesc de la parinti insecte, larve, melcisori, omizi).Dar nu cu mancare de pisica sau alte retete fantasmagorice!
Puii de vrabie hraniti cu mancare de pisica sau cu malai, paine , etc nu au fost in stare sa fie liberi, sa zboare, sau au trait prea putin!
Un pui de lastun,randunica, de drepnea neagra, daca nu au primit in dieta lor numai insecte , ci cu totul altceva, au murit mai devreme sau mai tarziu, agonizand . Intai li s-a distrus sistemul imunitar, apoi au inceput penele, apoi au cazut din inaltul cerului , zacand la pamant din cauza inconstientei umane si a nevoii de a bate toba lumii ca au salvat o creatura salbatica.
Datoria ta de om civilizat si rational este sa faci ceea ce este mai bine pentru aceasta pasare, macar sa te straduiesti sa ii oferi hrana corecta !
Cati nu spun ''am citit atatea informatii'', dar de la a citi, act fizic, pana la a intelege si asimila, este un pod de ...straduinta si vointa.
Poveste adevarata preluata de pe mauerselger.com : un om din Lituania a gasit o drepnea neagra adult.Negasind un punct la care sa lase pasarea sau ajutor medical veterinar specializat, a luat legatura cu Mauerseglerklinik din Frankfurt.
A preferat sa lase pasarea flamanda decat sa ii dea orice altceva decat insecte, oricum stradania lui de a prinde insecte a fost in zadar pt ca a plouat zilele acelea.
Constientizand ca drepneaua va avea sanse reale numai cu ajutor, a luat autobuzul spre Germania.La granita cu Polonia a incercat in van sa predea pasarea soferului autobuzului care mergea spre Frankfurt.Drepneaua a murit in mana omului.
Acest om a inteles cat de delicata este drepneaua, faptul ca are nevoie de hrana adecvata si a facut un efort imens pt a o ajuta, pentru a o duce acolo unde ar fi avut o sansa.
marți, 14 iunie 2011
Birding Israel - Home Page : Common Kestrel
Birding Israel - Home Page : Common Kestrel
Camera web si fotografii la cuib cu Vanturelul rosu (Falco tinnunculus), Common kestrel, Turmfalke
Camera web si fotografii la cuib cu Vanturelul rosu (Falco tinnunculus), Common kestrel, Turmfalke
sâmbătă, 11 iunie 2011
Curiozitate
In zilele ploioase drepnelele negre vaneaza sus de tot , pe cer.
''Ce cauti pe acoperisul meu?''
''Iaca asta caut!''
''Aha! ''
'' Hai noroc! Te las. Am alte treburi!''
''Dar te mai pazesc pe furis de aici ...''
''Ce cauti pe acoperisul meu?''
''Iaca asta caut!''
''Aha! ''
'' Hai noroc! Te las. Am alte treburi!''
''Dar te mai pazesc pe furis de aici ...''
duminică, 22 mai 2011
Gugustiuci live!
Nu este emotie mai mare decat sa participi indirect la viata salbatica!
Puteti urmari o familie de gugustiuci, live ; multumim inca o data Zinei!
http://www.ustream.tv/channel/gugustiuci-piata-amzei
Puteti urmari o familie de gugustiuci, live ; multumim inca o data Zinei!
http://www.ustream.tv/channel/gugustiuci-piata-amzei
luni, 9 mai 2011
Lastunii
Fac parte ,alaturi de randunici, din fam. Hirundinidae
Lastunul de casa (Delichon urbica)
Hirondelle de fenetre (frc), house martin (engl), Mehlschwalbe (germ),
Denumiri populare romanesti :
Rîndunea, Rîndunică-de-fereastră, Lăstunu, Lostunu, Lostonu, Lostogu, Lăstunaşu, Lăstun alb.(Simion Fl. Marian, Licherdopol, Dombrowski).
Daca randunicile au fost mai protejate in decursul timpului, cuiburile de lastun de casa erau stricate, deoarece se credea ca atrag paduchii de lemn.Totusi in Transilvania de ex, oamenii spuneau ca acela care prinde pui de randunica sau de lastun in mana , i se usuca mainile , pentru ca aceste pasari sunt sfinte . (Simion Fl. Marian).
Caracteristici de identificare : abdomen alb, penele de pe picioare albe, partea superioara este de culoare neagra-albastruie (penajul de pe cap si spate).Coada este mai scurta decat a randunicii, insa prezinta o scurta furculita.
Pasare de 13 cm, deschiderea aripilor 26-29 cm.
Migratie :Apar in locurile de cuibarit din tara putin mai tarziu decat randunicile. Spre sfarsitul verii se strang in numar mare pe fire si se pregatesc pentru migrarea inapoi in Africa.
Lastunul de casa, precum drepneaua neagra, isi vaneaza insectele mai sus pe cer decat nivelul la care zboara randunicile.( atentie, drepneaua neagra apartine familiei Apodidae , ordinul Apodiformes , lastunul de casa, familiei Hirundinidae ,ordinul Passeriformes, nu se inrudesc) .
Cuibul : lastunul de casa poate fi vazut pe marginile apelor luandu-si in cioc noroi , cuibul este astfel un ansamblu de bilute de noroi si plante . Are forma mai lunguiata decat cuibul randunicii , si este inchis pana sus.
Cuibul si-l construieste sub stresinile caselor, la ferestre.Daca mai inainte lastunul de casa cuibarea pe maluri, s-a adaptat in timp la constructiile umane.
Precum drepneaua neagra sau randunica, lastunul de casa se va intoarce la acelasi cuib an de an.
Reproducere : Perioada de reproducere este mai-septembrie, depunde 3-5 oua albe, si are un rand sau doua de pui pe an. In perioadele cu hrana putina puii de lastun de casa, precum puii de drepnea neagra, intra intr-o stare de torpoare si astfel isi incetinesc cresterea.
Daca au doua randuri de pui pe sezon, primul rand de pui va ajuta la hranirea randului al doilea de pui (ca la randunici) , depinde de cata hrana este in sezonul respectiv.
Veti gasi pui cazuti pe jos din diverse motive, hrana putina, accident pur si simplu,cuib deteriorat, nu sunt aruncati , contrar superstitiei bine inradacinate ,de catre parinti din cuib.
In acest caz (cuib distrus, imposibilitate de a fi pusi la cuibul lor, probleme de sanatate,parinti care lipsesc-atentie aici pt ca in multe cazuri parintii vin la cuib cand sunt nestingheriti de prezenta umana si astfel apare confuzia cum ca puii au ramas singuri!) pot fi luati si ajutati pentru viata lor libera numai de catre persoanele specializate sau cu experienta !
La fel ca in cazul altor pui de pasare salbatica(sau pasare salbatica adulta) nu le inchideti niciodata in colivie!
Lastunul de casa este o pasare migratoare salbatica ocrotita de lege!
Nu ii hraniti cu : carne de orice fel, lapte,ou, malai, paine, viermi de pamant, seminte, seminte pt pasari ''exotice'', hrana pt pasari exotice, chiar daca scrie ca este ''pt insectivore'', spaghete, biftec tartar,tot felul de momeli pt pesti, hrana de pisici sau caini inmuiata in apa, gandaci, orice fel de carne, sunca etc!
Aceasta dieta are urmari dezastruoase, ca si pt drepnele, randunici sau alte pasari salbatice!
Penaj distrus, daca nu mai devreme, atunci cand se afla in drumul migratiei, sistem imunitar distrus, asadar un pui caruia i-a fost prelungita agonia!
Singura dieta substitut pentru hrana primita de la parinti este-
http://www.commonswift.org/Hand_rearing_Swifts.html
http://www.commonswift.org/Hand_rearing_romanian.html
Gillian Westray , studiu de caz , la jumatatea paginii (dieta cu muste, greieri si larve de molie de ceara ).
Este nevoie ca si in cazul drepnelei, randunicii, de program fix (6a.m-9p.m), stabil de hranire, de aceleasi masuri de igiena (nu atinsi sau hraniti cu mana goala, sa nu fie tinuti langa aparate electrocasnice, alaturi de animale de companie, pasari de colivie, sau alte specii de pasari salbatice in afara de randunica).
Nu se compenseaza o masa lipsa prin hranirea pe timp de noapte, puii au nevoie de somn, si nu asa recupereaza mesele lipsa!
In locul temporar amenajat in care puiul e adapostit trebuie pastrata mereu curatenie - nu numai mancarea neadecvata, ci si fecalele strica penele ! (daca se murdareste se sterge usor cu o carpa inmuiata in apa calduta, si uscate apoi cu un servetel).Puiul trebuie sa aiba mediu curat ca in cuib si nu trebuie sa fie atins cu mana, ci numai cu manusi de unica folosinta !
Penseta folosita pentru hranire trebuie dezinfectata la fiecare hranire!
Penajul de asemenea trebuie sa fie semipermeabil, picatura de apa sa stea , nu sa intre in penaj!
Dupa cele 22-32 zile petrecute la cuib, mai stau cateva zile in care depind de parinti si invata sa zboare si sa vaneze.
Aceasta perioada este foarte delicata pentru ca spre deosebire de puii de drepnea neagra care nu exerseaza deloc zborul, lastunii si randunicile exerseaza zborul, asadar le trebuie spatiu special amenajat pentru a nu se lovi, a nu-si strica penajul in aceasta perioada de pregatire.
La eliberare trebuie sa aiba cel putin greutatea unui exemplar adult,peste 18,3 gr, ii asteapta totusi zborul migratiei! Vremea trebuie sa fie senina, calda, nu ploioasa sau rece, caz in care se confrunta cu lipsa hranei-insecte zburatoare. Trebuie mare atentie si grija la pradatorii din jur.
Eliberarea se face intr-o zona cu lastuni de casa, tinerii se vor integra in colonia din acea zona.
Juvenilul are culoarea mai stinsa decat adultul si are inca aripile prinse in teci albe.
Nu ii incarcerati in colivii! Colivia reprezinta un stres in plus pentru pasarea salbatica!Au nevoie de cuib si de spatiu special amenajat pentru perioada in care parasesc cuibul si se pregatesc de plecare!
pui stand pe un fir
http://islaynaturalhistory.blogspot.com/2010/08/house-martin-delichon-urbicum.html
cuiburi artificiale :
http://leshirondellesdecharlie.blogspot.com/2010/08/la-tour-hirondelles-de-wezembeek-oppem.html
http://leshirondellesdecharlie.blogspot.com/2010/05/batisseuses-loeuvre.html
http://leshirondellesdecharlie.blogspot.com/2009/09/derniers-cliches-de-la-saison.html
cuiburi si turnuri pentru lastunul de casa :
http://www.cowb.be/hirondelle.htm
Daca gasiti "Indrumator pentru protectia pasarilor ", 2000, Dan Munteanu, publicatie SOR, aveti model de platforme in care randunicile sau lastunii de casa isi vor amenaja cuiburile.(dealtfel aveti modele de cuiburi pentru diferite specii de pasari ).
Galerie imagini :
pui la cuib
Se poate si la noi : bloc revopsit, plin de cuiburi de lastuni de casa, care au fost ocolite si protejate.
Lastunul de mal (Riparia riparia)
Uferschwalbe (germ), Hirondelle de rivage (frc), Sand martin (engl)
Deumiri populare romanesti : Rîndunea , Rîndunică-de ploaie, Rîndunică-de-maluri, Rîndunică-de-apă, Rîndunică-de-pârâu. (Simion Fl. Marian)
Este cel mai mic membru al Hirundinidelor , 12 cm, deschiderea aripilor 27-29 cm.Culoare cafenie pe spate si cap, alb pe abdomen si sub cioc, acest penaj alb fiind intrerupt de o banda cafenie de pe piept.
Cuibareste in colonii.Se intoarce an de an la acelasi loc de cuibarit, asta in cazul in care colonia nu a fost inundata sau distrusa.
http://fotomaramures.ro/v/Fauna/colonie+de+lastuni+de+mal+Riparia+riparia.jpg.html
Perioada de cuibarit este aprilie-septembrie.
Adaptare - daca de obicei lastunul de mal cuibareste in maluri nisipoase , a inceput sa se adapteze si la conditiile oferite de om : carierele de nisip.Intr-un fel astfel de locuri de cuibarit nu mai sunt sub pericolul indundatiei.
In unele tari proprietarii de astfel de cariere le- au lasat netulburate pentru folosirea lor de catre lastunii de mal.
distrugere loc de cuibarit colonie lastun de mal :http://dandindeltadunarii.blogspot.com/2010/05/din-nou-pe-grindul-lupilor.html
Hrana : insecte vanate in zbor.
Cuibul : masculul sapa galeria in malul nisipos si cateodata aceste galerii pot fi lungi de 90 cm, in 1,2 saptamani.In capatul galeriei perechea amenajeaza o mica cavitate garnisita cu ierburi si pene.Ambii parinti participa la ingrijirea puilor.Au 4-6 oua albe la cuib, uneori si 2 randuri de pui pe an.
Linkuri utile:
http://www.milvus.ro/Riparia/Prezent.htm
http://www.arkive.org/sand-martin/riparia-riparia/
Lastunii, randunicile, nu-si parasesc cuiburile decat in masura in care li se distrug de catre om sau alti pradatori (in cazul randunicii exista abandon al cuibului atunci cand este infestat cu paraziti).Refacerea cuibului la lastunul de casa, randunica, dureaza mai mult decat confectionarea altuia nou.
Odata cu aparitia si extinderea noilor cladiri, aceste pasari isi pierd locurile unde ar putea cuibari si le-am ajuta daca le-am oferi cuiburi artificiale al caror cost este extrem de mic .Nu uitati sa amplasati cuiburile la o inaltime considerabila , sa nu fie expuse in soare toata ziua!
Ne putem rascumpara goana de extindere ajutandu-le macar atat, tolerandu-le langa geamul , casa noastra.
Lastunul de casa (Delichon urbica)
Hirondelle de fenetre (frc), house martin (engl), Mehlschwalbe (germ),
Denumiri populare romanesti :
Rîndunea, Rîndunică-de-fereastră, Lăstunu, Lostunu, Lostonu, Lostogu, Lăstunaşu, Lăstun alb.(Simion Fl. Marian, Licherdopol, Dombrowski).
Daca randunicile au fost mai protejate in decursul timpului, cuiburile de lastun de casa erau stricate, deoarece se credea ca atrag paduchii de lemn.Totusi in Transilvania de ex, oamenii spuneau ca acela care prinde pui de randunica sau de lastun in mana , i se usuca mainile , pentru ca aceste pasari sunt sfinte . (Simion Fl. Marian).
Caracteristici de identificare : abdomen alb, penele de pe picioare albe, partea superioara este de culoare neagra-albastruie (penajul de pe cap si spate).Coada este mai scurta decat a randunicii, insa prezinta o scurta furculita.
Pasare de 13 cm, deschiderea aripilor 26-29 cm.
Migratie :Apar in locurile de cuibarit din tara putin mai tarziu decat randunicile. Spre sfarsitul verii se strang in numar mare pe fire si se pregatesc pentru migrarea inapoi in Africa.
Lastunul de casa, precum drepneaua neagra, isi vaneaza insectele mai sus pe cer decat nivelul la care zboara randunicile.( atentie, drepneaua neagra apartine familiei Apodidae , ordinul Apodiformes , lastunul de casa, familiei Hirundinidae ,ordinul Passeriformes, nu se inrudesc) .
Cuibul : lastunul de casa poate fi vazut pe marginile apelor luandu-si in cioc noroi , cuibul este astfel un ansamblu de bilute de noroi si plante . Are forma mai lunguiata decat cuibul randunicii , si este inchis pana sus.
Cuibul si-l construieste sub stresinile caselor, la ferestre.Daca mai inainte lastunul de casa cuibarea pe maluri, s-a adaptat in timp la constructiile umane.
Precum drepneaua neagra sau randunica, lastunul de casa se va intoarce la acelasi cuib an de an.
Reproducere : Perioada de reproducere este mai-septembrie, depunde 3-5 oua albe, si are un rand sau doua de pui pe an. In perioadele cu hrana putina puii de lastun de casa, precum puii de drepnea neagra, intra intr-o stare de torpoare si astfel isi incetinesc cresterea.
Daca au doua randuri de pui pe sezon, primul rand de pui va ajuta la hranirea randului al doilea de pui (ca la randunici) , depinde de cata hrana este in sezonul respectiv.
Veti gasi pui cazuti pe jos din diverse motive, hrana putina, accident pur si simplu,cuib deteriorat, nu sunt aruncati , contrar superstitiei bine inradacinate ,de catre parinti din cuib.
In acest caz (cuib distrus, imposibilitate de a fi pusi la cuibul lor, probleme de sanatate,parinti care lipsesc-atentie aici pt ca in multe cazuri parintii vin la cuib cand sunt nestingheriti de prezenta umana si astfel apare confuzia cum ca puii au ramas singuri!) pot fi luati si ajutati pentru viata lor libera numai de catre persoanele specializate sau cu experienta !
La fel ca in cazul altor pui de pasare salbatica(sau pasare salbatica adulta) nu le inchideti niciodata in colivie!
Lastunul de casa este o pasare migratoare salbatica ocrotita de lege!
Nu ii hraniti cu : carne de orice fel, lapte,ou, malai, paine, viermi de pamant, seminte, seminte pt pasari ''exotice'', hrana pt pasari exotice, chiar daca scrie ca este ''pt insectivore'', spaghete, biftec tartar,tot felul de momeli pt pesti, hrana de pisici sau caini inmuiata in apa, gandaci, orice fel de carne, sunca etc!
Aceasta dieta are urmari dezastruoase, ca si pt drepnele, randunici sau alte pasari salbatice!
Penaj distrus, daca nu mai devreme, atunci cand se afla in drumul migratiei, sistem imunitar distrus, asadar un pui caruia i-a fost prelungita agonia!
Singura dieta substitut pentru hrana primita de la parinti este-
http://www.commonswift.org/Hand_rearing_Swifts.html
http://www.commonswift.org/Hand_rearing_romanian.html
Gillian Westray , studiu de caz , la jumatatea paginii (dieta cu muste, greieri si larve de molie de ceara ).
Este nevoie ca si in cazul drepnelei, randunicii, de program fix (6a.m-9p.m), stabil de hranire, de aceleasi masuri de igiena (nu atinsi sau hraniti cu mana goala, sa nu fie tinuti langa aparate electrocasnice, alaturi de animale de companie, pasari de colivie, sau alte specii de pasari salbatice in afara de randunica).
Nu se compenseaza o masa lipsa prin hranirea pe timp de noapte, puii au nevoie de somn, si nu asa recupereaza mesele lipsa!
In locul temporar amenajat in care puiul e adapostit trebuie pastrata mereu curatenie - nu numai mancarea neadecvata, ci si fecalele strica penele ! (daca se murdareste se sterge usor cu o carpa inmuiata in apa calduta, si uscate apoi cu un servetel).Puiul trebuie sa aiba mediu curat ca in cuib si nu trebuie sa fie atins cu mana, ci numai cu manusi de unica folosinta !
Penseta folosita pentru hranire trebuie dezinfectata la fiecare hranire!
Penajul de asemenea trebuie sa fie semipermeabil, picatura de apa sa stea , nu sa intre in penaj!
Dupa cele 22-32 zile petrecute la cuib, mai stau cateva zile in care depind de parinti si invata sa zboare si sa vaneze.
Aceasta perioada este foarte delicata pentru ca spre deosebire de puii de drepnea neagra care nu exerseaza deloc zborul, lastunii si randunicile exerseaza zborul, asadar le trebuie spatiu special amenajat pentru a nu se lovi, a nu-si strica penajul in aceasta perioada de pregatire.
La eliberare trebuie sa aiba cel putin greutatea unui exemplar adult,peste 18,3 gr, ii asteapta totusi zborul migratiei! Vremea trebuie sa fie senina, calda, nu ploioasa sau rece, caz in care se confrunta cu lipsa hranei-insecte zburatoare. Trebuie mare atentie si grija la pradatorii din jur.
Eliberarea se face intr-o zona cu lastuni de casa, tinerii se vor integra in colonia din acea zona.
Juvenilul are culoarea mai stinsa decat adultul si are inca aripile prinse in teci albe.
Nu ii incarcerati in colivii! Colivia reprezinta un stres in plus pentru pasarea salbatica!Au nevoie de cuib si de spatiu special amenajat pentru perioada in care parasesc cuibul si se pregatesc de plecare!
pui stand pe un fir
http://islaynaturalhistory.blogspot.com/2010/08/house-martin-delichon-urbicum.html
cuiburi artificiale :
http://leshirondellesdecharlie.blogspot.com/2010/08/la-tour-hirondelles-de-wezembeek-oppem.html
http://leshirondellesdecharlie.blogspot.com/2010/05/batisseuses-loeuvre.html
http://leshirondellesdecharlie.blogspot.com/2009/09/derniers-cliches-de-la-saison.html
cuiburi si turnuri pentru lastunul de casa :
http://www.cowb.be/hirondelle.htm
Daca gasiti "Indrumator pentru protectia pasarilor ", 2000, Dan Munteanu, publicatie SOR, aveti model de platforme in care randunicile sau lastunii de casa isi vor amenaja cuiburile.(dealtfel aveti modele de cuiburi pentru diferite specii de pasari ).
Galerie imagini :
pui la cuib
Se poate si la noi : bloc revopsit, plin de cuiburi de lastuni de casa, care au fost ocolite si protejate.
Lastunul de mal (Riparia riparia)
Uferschwalbe (germ), Hirondelle de rivage (frc), Sand martin (engl)
Deumiri populare romanesti : Rîndunea , Rîndunică-de ploaie, Rîndunică-de-maluri, Rîndunică-de-apă, Rîndunică-de-pârâu. (Simion Fl. Marian)
Este cel mai mic membru al Hirundinidelor , 12 cm, deschiderea aripilor 27-29 cm.Culoare cafenie pe spate si cap, alb pe abdomen si sub cioc, acest penaj alb fiind intrerupt de o banda cafenie de pe piept.
Cuibareste in colonii.Se intoarce an de an la acelasi loc de cuibarit, asta in cazul in care colonia nu a fost inundata sau distrusa.
http://fotomaramures.ro/v/Fauna/colonie+de+lastuni+de+mal+Riparia+riparia.jpg.html
Perioada de cuibarit este aprilie-septembrie.
Adaptare - daca de obicei lastunul de mal cuibareste in maluri nisipoase , a inceput sa se adapteze si la conditiile oferite de om : carierele de nisip.Intr-un fel astfel de locuri de cuibarit nu mai sunt sub pericolul indundatiei.
In unele tari proprietarii de astfel de cariere le- au lasat netulburate pentru folosirea lor de catre lastunii de mal.
distrugere loc de cuibarit colonie lastun de mal :http://dandindeltadunarii.blogspot.com/2010/05/din-nou-pe-grindul-lupilor.html
Hrana : insecte vanate in zbor.
Cuibul : masculul sapa galeria in malul nisipos si cateodata aceste galerii pot fi lungi de 90 cm, in 1,2 saptamani.In capatul galeriei perechea amenajeaza o mica cavitate garnisita cu ierburi si pene.Ambii parinti participa la ingrijirea puilor.Au 4-6 oua albe la cuib, uneori si 2 randuri de pui pe an.
Linkuri utile:
http://www.milvus.ro/Riparia/Prezent.htm
http://www.arkive.org/sand-martin/riparia-riparia/
Lastunii, randunicile, nu-si parasesc cuiburile decat in masura in care li se distrug de catre om sau alti pradatori (in cazul randunicii exista abandon al cuibului atunci cand este infestat cu paraziti).Refacerea cuibului la lastunul de casa, randunica, dureaza mai mult decat confectionarea altuia nou.
Odata cu aparitia si extinderea noilor cladiri, aceste pasari isi pierd locurile unde ar putea cuibari si le-am ajuta daca le-am oferi cuiburi artificiale al caror cost este extrem de mic .Nu uitati sa amplasati cuiburile la o inaltime considerabila , sa nu fie expuse in soare toata ziua!
Ne putem rascumpara goana de extindere ajutandu-le macar atat, tolerandu-le langa geamul , casa noastra.
vineri, 6 mai 2011
Aripi libere
Era o poveste despre un baiat care cumpara colivii si le lasa deschise (Jules Renard '' Colivia fara pasari'') : cu fiecare colivie cumparata de el , o pasare era libera.
Unor fiinte pentru care viata inseamna sa simta vantul, ploaia, soarele pe aripi, bucuria vazduhului liber, le-am furat viata. Le-am gandit colivii in care le tinem captive, un obiect de decor animat.
Da, traiesc ani de zile, canta , accepta hrana, se adapteaza conditiilor, dar niciodata sa nu credeti ca ele vor canta de fericire.
Ele isi canta tristetea .
Unor fiinte pentru care viata inseamna sa simta vantul, ploaia, soarele pe aripi, bucuria vazduhului liber, le-am furat viata. Le-am gandit colivii in care le tinem captive, un obiect de decor animat.
Da, traiesc ani de zile, canta , accepta hrana, se adapteaza conditiilor, dar niciodata sa nu credeti ca ele vor canta de fericire.
Ele isi canta tristetea .
marți, 12 aprilie 2011
Pasarile si oamenii - II. Rapitoarele de noapte
Odata demult , Bufnita, Cucuveaua, reprezintau intelepciunea,erau ocrotitori pe timp de noapte, dar erau asociate si cu tristetea si singuratatea tocmai pentru ca nu puteau infrunta lumina zilei.
Cu timpul aceste legaturi invizibile si pline de o intelegere simpla a vietii s-au deteriorat, din vechi animale cu puteri pozitive , au ajuns sa fie persecutate , din ceea ce reprezentau odata a mai ramas doar un fir de superstitie legata de intuneric si respectiv de moarte.
Daca azi nu ne mai intereseaza ce puteri magice aveau odata vietuitoarele in ochii nostri si cat de admirate erau , si le judecam pueril, macar faptele dovedite stiintific sa ne deschida ochii si mintea si sa intelegem ca ne sunt cu adevarat de ajutor si daca aleg sa cuibareasca aproape de casa noastra , ele chiar nu stiu ca incalca teritoriul cuiva.
Hrana "bufnitelor" este compusa din 88% rozatoare de tot felul , de la sobolani la soareci de camp, la insecte nocturne, si tot felul de nevertebrate, viermi de pamant etc.
Striga ( Tyto alba) , Efrraie des clochers (frc), Schleiereule (germ), Barn owl (engl) , Tytonidae
33-35 cm, deschiderea aripilor 85-93 cm, sedentara.
Eficient vanator de rozatoare, sobolani, soareci, soareci de camp
Viata ei si succesul reproducerii depind de efectivele de hrana gasita . Daca este un an bun , poate avea pana la 3 cuiburi (rar), insa daca e hrana putina nu exista reproducere in acel an. Cand sunt perioade cu zapada prelungite si astfel campul este acoperit, neavand hrana , nu au cum supravietui.Multe dintre ele pier oricum in decursul vanatorilor nocturne, asadar au o existenta pe muchie de cutit, fara sa mai punem la socoteala cea mai perfida amenintare.
Vocea ei este cea care i-a adus renume negativ, insa nu prezinta vreo amenintare pentru om, ba chiar atunci cand cuibareste in apropiere ne face un mare serviciu , tocmai pentru ca vaneaza tot felul de rozatoare.
Inedit : arata altfel decat celelalte Strigidae, avand fata in forma de inima si ochii negri , iar auzul ei este tri-dimensional (are o ureche mai sus decat cealalta , sunetul ajunge la o ureche inainte de cealalta si astfel aceasta diferenta ajuta la localizarea precisa a prazii).De altfel are cel mai ascutit simt al auzului intre toate pasarile din lume.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=2783
Cius ( Otus scops), Petit -duc scops (frc), Zwergohreule (germ), Scops owl (engl) -Strigidae
18-20cm, deschidere aripi 49-54 cm, migrator.
Este dificil de reperat datorita penajului care mimeaza scoarta copacului .Iese la vanat numai noaptea , si numai atunci i se aude si cantecul monoton.Capul ii este impodobit cu smocuri de pene care arata ca niste urechi.
Se hraneste cu rozatoare , insecte si alte nevertebrate.
Migreaza in Africa de sud.
http://www.britannica.com/EBchecked/media/140224/Scops-owl
http://www.sor.ro/pasari_din_romania.html
Buha ( Bubo bubo), Gran-duc d'Europe (frc), Uhu (germ), Eurasian Eagle-owl (engl) , Strigidae
Denumiri populare romanesti : Buhă, Bufniţă, Buhac, Buhnă, Buhă mare, Buvnă,Bufnă,Bou-de-noapte, Joimăriţă. (Licherdopol, Dombrowski)
60-75 cm, deschidere aripi 160- 188cm , sedentara.
Buha este unul dintre cei mai mari rapitori nocturni.
Prada sa poate fi de marimea unei vulpi sau a unei pasari mari precum starcul.
Specie periclitata si protejata in Europa , disparand din multe regiuni.
Dansul nuptial este impresionant , in parada aeriana bate din aripi precum Ciuful de camp , aducandu-le sub corp si scotand astfel un fel de clampanit.
Puii depind de parinti si cuib 5 luni.
http://www.arkive.org/eurasian-eagle-owl/bubo-bubo/video-00.html
"Din lumea pasarilor noastre", I. Simionescu, 1920 : "Buha este mare cat un curcan, cu doua creste, are imbracaminte bogata in pene, frumos colorate."
Cucuveaua ( Athene noctua) , Cheveche d'Athena (frc), Steinkauz (germ), Little owl (engl) -Strigidae
Deumiri populare romanesti : Cucuvea, Cucuveică, Cucuvelă, Cocioveică, Cucumea, Cucumeagă (Dombrowski)
21-23 cm, deschidere aripi 54-58 cm, sedentara
In general Cucuveaua ramane fidela teritoriului ales pentru toata viata.Juvenilii care parasesc locul parintesc dupa 2-3 luni, se stabilesc mai departe cu doar cativa km.
Daca in N Europei Cucuveaua cuibareste in scorburi din arbori, in sud alege cavitatile din stanci sau cladirile.
Vanatoarea incepe la amurg, Cucuveaua se posteaza undeva la inaltime unde isi cauta prada: mamifere mici, pasari mici, sau chiar viermi de pamant si insecte.Perioada de vanat este intre orele amurgului si miezul noptii, pentru a fi reluata in zori.Cu toate acestea manifesta un comportament atipic , deseori fiind vazuta ziua.
Printre pradatorii Cucuvelei se numara Uliul porumbar, Soimul calator si uneori Huhurezul mic.
In Marea Britanie aceasta specie nu exista si a fost introdusa incet si treptat din sec. 19, si de-abia la jumatatea sec. 20 a devenit specie comuna.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=1244
10 filmulete aici :
http://www.arkive.org/little-owl/athene-noctua/video-00.html
Ciuvica ( Glaucidium passerinum) , Chevechette d'Europe (frc), Spierlingskauz (germ),Eurasian Pygmy Owl (engl) , Strigidae
16-19 cm, deschiderea aripilor 34-38 cm, sedentar.
In general este intalnita in zonele montane.
Este cea mai mica strigida . Este activa incepand cu orele crepusculului.
Se hraneste vanand pasarele si rozatoare.
La inceputul lui februarie masculul va arata mai multe locuri de cuibarit , din care femela va alege unul.
Din cauza culorilor penajului poate fi confundata cu o Cucuvea sau o Minunita.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=888
Huhurez mic ( Strix aluco) , Chouette hulotte (frc), Waldkrauz (germ), Tawny owl (engl) Strigidae
37-39 cm, deschidere aripi 90-104 cm, sedentar.
Sunetele specifice de uhuit apartin masculului si se aud din toamna pana la debutul primaverii.
Este una dintre speciile care s-au adaptat sa traiasca si in preajma omului (parcuri, zone cu gradini), desi cuibareste de preferinta in zone de padure.
Poate fi zarita cu greu,fiind o pasare nocturna, insa ziua locul in care are cuib este demascat de atacurile "verbale" neostoite ale pasarilor alertate.
Masculul este cel extrem de teritorial , mai ales in perioada in care are pui la cuib, asadar poate ataca pe oricine care prezinta un pericol si se apropie prea mult de zona lui . In cazul in care se intampla asa ceva intelegeti ca pasarea nu face decat sa-si apere cuibul si puii, nu are nimic "personal" cu omul, in ochii lor nu suntem decat o alta amenintare.
Hrana lor consta in soricei, soareci de camp, gandaci, broaste, viermi de pamant, uneori pasari mai mici , cateodata prinde si pestele de la suprafata apei.
Ca si Cucuveaua , uneori Huhurezul mic isi face cuib la nivelul solului, asadar nu le deranjati sau nu le luati puii , interveniti numai in cazul in care este nevoie de interventie medicala sau puii raman orfani.
6 filmulete aici
http://www.arkive.org/tawny-owl/strix-aluco/video-00.html
Huhurez mare ( Strix uralensis), La Chouette de l'Oural (frc), Habichtskauz (germ) , Ural owl (engl) Strigidae
Intalnita indeosebi in padurile din Europa de S-E.
Seamana superficial cu Huhurezul mic, insa este si mult mai mare.50–59 cm , deschidere aripi 115-125 cm,sedentara .
Prada consta in pasari de diverse dimensiuni, de la gaite pana la pasari de marimea unui porumbel , broaste, insecte.
Sunt la fel de teritoriale ca si Huhurezii mici , si ataca celelalte pradatoare sau si omul pentru a-si pazi teritoriul si cuibul.
Era descris la 1920 de Ion Simionescu ( "Din lumea pasarilor noastre") astfel : "cand se zburleste e ca un curcanas de mare, aripi ca niste covetele sunt frumos incondeiate cu dungi late, varstate, alba castaniu."
http://www.youtube.com/watch?v=2H75ro6HJuE
http://www.youtube.com/watch?v=bKZsJov-i1Q&feature=related
Legenda Huhurezului (Tony Brill , "Legendele faunei", 2005)
Argatul unui boier rau a plecat sa caute vitele "strechiate" si le-a tot cautat pana a cazut de oboseala.Prinzandu-l noaptea in padure si facandu-i-se frica de lupi a inceput a se ruga sa fie transformat intr-o pasare.
Vazandu-se pasare a inceput a cauta iar vacile si pentru a nu-i fi urat a inceput a chiui "huhuhuu!". Si de-atunci in fiecare noapte cand cauta vitele chiuie "huhuuu" si asa a fost numit Huhurez.
Ciuf de padure ( Asio otus), Hibou moyen-duc (frc), Waldohreule (germ), Long-eared owl (engl) , Strigidae
Denumiri populare romanesti : Ciuf de pădure, Buhurez, Hurez, Huhurete, Ciof, Cius (Dombrowski).
35-40 cm, deschiderea aripilor 90-100 cm, sedentara.
Ocupa in special cuiburi vechi de ciori sau de rapitoare diurne.
"Urechile" pufoase care-i dau numele i se ridica atunci cand este curios sau alarmat, altminteri sunt coborate.
Iarna se adapostesc in grupuri de cate 10-15 pasari (sunt pasari de padure).
Cand se reproduce prefera zonele de padure, altfel poate fi intalnit in zone diferite.Succesul inmultirii sale depinde de cantitatea de hrana , care consta in special in soareci de camp.Si astfel in ani buni ele prospera, iar in anii slabi, devin mai putin intalnite.
2 filmulete aici :
http://www.arkive.org/long-eared-owl/asio-otus/video-00.html
Ciuf de camp ( Asio flammeus) , Hibou des marais (frc), Sumpfohreule (germ), Short-eared owl (engl), Strigidae
34-42 cm, deschidere aripi 95-100 cm, migrator partial ( se duce dupa hrana)
Ciuful de camp este activ atat noaptea cat si ziua.Precum Eretii patruleaza ziua deasupra zonelor deschise si se arunca brutal atunci cand zareste vreun rozator.
Femela va face intr-o zona bine disimulata de iarba cuibul .Alt fapt nespecific unei Strigidae este vanatul pe timp de zi.
Pot fi vazute astfel , insa sunt usor de confundat cu vreun Erete .
Se hranesc cu soareci de camp in special , pe care-i vaneaza folosindu-se atat de auz cat si de vazul ascutit.
Masculul are un dans nuptial extraordinar , zboara in susul cerului ca apoi sa se indrepte glont spre pamant , batandu-si aripile dedesubt in acest timp.
Populatia de Ciuf de camp depinde de prezenta hranei.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=2993
6 filmulete
http://www.arkive.org/short-eared-owl/asio-flammeus/video-00.html
Fapt : Ciuful de camp consuma pana la 12 rozatoare pe zi. (V.Ciochia "Mic tratat de ornitologie" , 2007)
Minunita ( Aegolius funereus), Chouette de Tengmalm (frc), Rauhfusskauz (germ), Tengmalm's Owl (engl)-Strigidae
24-26 cm, deschidere aripi 53-62 cm, sedentara.
Vaneaza pasarele si rozatoare , pe care le pandeste de pe o creanga si le localizeaza cu ajutorul auzului.Prada este prinsa pe neauzite, atat de usor de apropie Minunita.
Cuibareste in scorburi facute de Ciocanitoarea neagra , si tot aici va depozita hrana iarna.In general este intalnita in zone montane.
Foto aici
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_104504.html
Cu timpul aceste legaturi invizibile si pline de o intelegere simpla a vietii s-au deteriorat, din vechi animale cu puteri pozitive , au ajuns sa fie persecutate , din ceea ce reprezentau odata a mai ramas doar un fir de superstitie legata de intuneric si respectiv de moarte.
Daca azi nu ne mai intereseaza ce puteri magice aveau odata vietuitoarele in ochii nostri si cat de admirate erau , si le judecam pueril, macar faptele dovedite stiintific sa ne deschida ochii si mintea si sa intelegem ca ne sunt cu adevarat de ajutor si daca aleg sa cuibareasca aproape de casa noastra , ele chiar nu stiu ca incalca teritoriul cuiva.
Hrana "bufnitelor" este compusa din 88% rozatoare de tot felul , de la sobolani la soareci de camp, la insecte nocturne, si tot felul de nevertebrate, viermi de pamant etc.
Striga ( Tyto alba) , Efrraie des clochers (frc), Schleiereule (germ), Barn owl (engl) , Tytonidae
33-35 cm, deschiderea aripilor 85-93 cm, sedentara.
Eficient vanator de rozatoare, sobolani, soareci, soareci de camp
Viata ei si succesul reproducerii depind de efectivele de hrana gasita . Daca este un an bun , poate avea pana la 3 cuiburi (rar), insa daca e hrana putina nu exista reproducere in acel an. Cand sunt perioade cu zapada prelungite si astfel campul este acoperit, neavand hrana , nu au cum supravietui.Multe dintre ele pier oricum in decursul vanatorilor nocturne, asadar au o existenta pe muchie de cutit, fara sa mai punem la socoteala cea mai perfida amenintare.
Vocea ei este cea care i-a adus renume negativ, insa nu prezinta vreo amenintare pentru om, ba chiar atunci cand cuibareste in apropiere ne face un mare serviciu , tocmai pentru ca vaneaza tot felul de rozatoare.
Inedit : arata altfel decat celelalte Strigidae, avand fata in forma de inima si ochii negri , iar auzul ei este tri-dimensional (are o ureche mai sus decat cealalta , sunetul ajunge la o ureche inainte de cealalta si astfel aceasta diferenta ajuta la localizarea precisa a prazii).De altfel are cel mai ascutit simt al auzului intre toate pasarile din lume.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=2783
Cius ( Otus scops), Petit -duc scops (frc), Zwergohreule (germ), Scops owl (engl) -Strigidae
18-20cm, deschidere aripi 49-54 cm, migrator.
Este dificil de reperat datorita penajului care mimeaza scoarta copacului .Iese la vanat numai noaptea , si numai atunci i se aude si cantecul monoton.Capul ii este impodobit cu smocuri de pene care arata ca niste urechi.
Se hraneste cu rozatoare , insecte si alte nevertebrate.
Migreaza in Africa de sud.
http://www.britannica.com/EBchecked/media/140224/Scops-owl
http://www.sor.ro/pasari_din_romania.html
Buha ( Bubo bubo), Gran-duc d'Europe (frc), Uhu (germ), Eurasian Eagle-owl (engl) , Strigidae
Denumiri populare romanesti : Buhă, Bufniţă, Buhac, Buhnă, Buhă mare, Buvnă,Bufnă,Bou-de-noapte, Joimăriţă. (Licherdopol, Dombrowski)
60-75 cm, deschidere aripi 160- 188cm , sedentara.
Buha este unul dintre cei mai mari rapitori nocturni.
Prada sa poate fi de marimea unei vulpi sau a unei pasari mari precum starcul.
Specie periclitata si protejata in Europa , disparand din multe regiuni.
Dansul nuptial este impresionant , in parada aeriana bate din aripi precum Ciuful de camp , aducandu-le sub corp si scotand astfel un fel de clampanit.
Puii depind de parinti si cuib 5 luni.
http://www.arkive.org/eurasian-eagle-owl/bubo-bubo/video-00.html
"Din lumea pasarilor noastre", I. Simionescu, 1920 : "Buha este mare cat un curcan, cu doua creste, are imbracaminte bogata in pene, frumos colorate."
Cucuveaua ( Athene noctua) , Cheveche d'Athena (frc), Steinkauz (germ), Little owl (engl) -Strigidae
Deumiri populare romanesti : Cucuvea, Cucuveică, Cucuvelă, Cocioveică, Cucumea, Cucumeagă (Dombrowski)
21-23 cm, deschidere aripi 54-58 cm, sedentara
In general Cucuveaua ramane fidela teritoriului ales pentru toata viata.Juvenilii care parasesc locul parintesc dupa 2-3 luni, se stabilesc mai departe cu doar cativa km.
Daca in N Europei Cucuveaua cuibareste in scorburi din arbori, in sud alege cavitatile din stanci sau cladirile.
Vanatoarea incepe la amurg, Cucuveaua se posteaza undeva la inaltime unde isi cauta prada: mamifere mici, pasari mici, sau chiar viermi de pamant si insecte.Perioada de vanat este intre orele amurgului si miezul noptii, pentru a fi reluata in zori.Cu toate acestea manifesta un comportament atipic , deseori fiind vazuta ziua.
Printre pradatorii Cucuvelei se numara Uliul porumbar, Soimul calator si uneori Huhurezul mic.
In Marea Britanie aceasta specie nu exista si a fost introdusa incet si treptat din sec. 19, si de-abia la jumatatea sec. 20 a devenit specie comuna.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=1244
10 filmulete aici :
http://www.arkive.org/little-owl/athene-noctua/video-00.html
Ciuvica ( Glaucidium passerinum) , Chevechette d'Europe (frc), Spierlingskauz (germ),Eurasian Pygmy Owl (engl) , Strigidae
16-19 cm, deschiderea aripilor 34-38 cm, sedentar.
In general este intalnita in zonele montane.
Este cea mai mica strigida . Este activa incepand cu orele crepusculului.
Se hraneste vanand pasarele si rozatoare.
La inceputul lui februarie masculul va arata mai multe locuri de cuibarit , din care femela va alege unul.
Din cauza culorilor penajului poate fi confundata cu o Cucuvea sau o Minunita.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=888
Huhurez mic ( Strix aluco) , Chouette hulotte (frc), Waldkrauz (germ), Tawny owl (engl) Strigidae
37-39 cm, deschidere aripi 90-104 cm, sedentar.
Sunetele specifice de uhuit apartin masculului si se aud din toamna pana la debutul primaverii.
Este una dintre speciile care s-au adaptat sa traiasca si in preajma omului (parcuri, zone cu gradini), desi cuibareste de preferinta in zone de padure.
Poate fi zarita cu greu,fiind o pasare nocturna, insa ziua locul in care are cuib este demascat de atacurile "verbale" neostoite ale pasarilor alertate.
Masculul este cel extrem de teritorial , mai ales in perioada in care are pui la cuib, asadar poate ataca pe oricine care prezinta un pericol si se apropie prea mult de zona lui . In cazul in care se intampla asa ceva intelegeti ca pasarea nu face decat sa-si apere cuibul si puii, nu are nimic "personal" cu omul, in ochii lor nu suntem decat o alta amenintare.
Hrana lor consta in soricei, soareci de camp, gandaci, broaste, viermi de pamant, uneori pasari mai mici , cateodata prinde si pestele de la suprafata apei.
Ca si Cucuveaua , uneori Huhurezul mic isi face cuib la nivelul solului, asadar nu le deranjati sau nu le luati puii , interveniti numai in cazul in care este nevoie de interventie medicala sau puii raman orfani.
6 filmulete aici
http://www.arkive.org/tawny-owl/strix-aluco/video-00.html
Huhurez mare ( Strix uralensis), La Chouette de l'Oural (frc), Habichtskauz (germ) , Ural owl (engl) Strigidae
Intalnita indeosebi in padurile din Europa de S-E.
Seamana superficial cu Huhurezul mic, insa este si mult mai mare.50–59 cm , deschidere aripi 115-125 cm,sedentara .
Prada consta in pasari de diverse dimensiuni, de la gaite pana la pasari de marimea unui porumbel , broaste, insecte.
Sunt la fel de teritoriale ca si Huhurezii mici , si ataca celelalte pradatoare sau si omul pentru a-si pazi teritoriul si cuibul.
Era descris la 1920 de Ion Simionescu ( "Din lumea pasarilor noastre") astfel : "cand se zburleste e ca un curcanas de mare, aripi ca niste covetele sunt frumos incondeiate cu dungi late, varstate, alba castaniu."
http://www.youtube.com/watch?v=2H75ro6HJuE
http://www.youtube.com/watch?v=bKZsJov-i1Q&feature=related
Legenda Huhurezului (Tony Brill , "Legendele faunei", 2005)
Argatul unui boier rau a plecat sa caute vitele "strechiate" si le-a tot cautat pana a cazut de oboseala.Prinzandu-l noaptea in padure si facandu-i-se frica de lupi a inceput a se ruga sa fie transformat intr-o pasare.
Vazandu-se pasare a inceput a cauta iar vacile si pentru a nu-i fi urat a inceput a chiui "huhuhuu!". Si de-atunci in fiecare noapte cand cauta vitele chiuie "huhuuu" si asa a fost numit Huhurez.
Ciuf de padure ( Asio otus), Hibou moyen-duc (frc), Waldohreule (germ), Long-eared owl (engl) , Strigidae
Denumiri populare romanesti : Ciuf de pădure, Buhurez, Hurez, Huhurete, Ciof, Cius (Dombrowski).
35-40 cm, deschiderea aripilor 90-100 cm, sedentara.
Ocupa in special cuiburi vechi de ciori sau de rapitoare diurne.
"Urechile" pufoase care-i dau numele i se ridica atunci cand este curios sau alarmat, altminteri sunt coborate.
Iarna se adapostesc in grupuri de cate 10-15 pasari (sunt pasari de padure).
Cand se reproduce prefera zonele de padure, altfel poate fi intalnit in zone diferite.Succesul inmultirii sale depinde de cantitatea de hrana , care consta in special in soareci de camp.Si astfel in ani buni ele prospera, iar in anii slabi, devin mai putin intalnite.
2 filmulete aici :
http://www.arkive.org/long-eared-owl/asio-otus/video-00.html
Ciuf de camp ( Asio flammeus) , Hibou des marais (frc), Sumpfohreule (germ), Short-eared owl (engl), Strigidae
34-42 cm, deschidere aripi 95-100 cm, migrator partial ( se duce dupa hrana)
Ciuful de camp este activ atat noaptea cat si ziua.Precum Eretii patruleaza ziua deasupra zonelor deschise si se arunca brutal atunci cand zareste vreun rozator.
Femela va face intr-o zona bine disimulata de iarba cuibul .Alt fapt nespecific unei Strigidae este vanatul pe timp de zi.
Pot fi vazute astfel , insa sunt usor de confundat cu vreun Erete .
Se hranesc cu soareci de camp in special , pe care-i vaneaza folosindu-se atat de auz cat si de vazul ascutit.
Masculul are un dans nuptial extraordinar , zboara in susul cerului ca apoi sa se indrepte glont spre pamant , batandu-si aripile dedesubt in acest timp.
Populatia de Ciuf de camp depinde de prezenta hranei.
http://birds.nature4stock.com/?page_id=2993
6 filmulete
http://www.arkive.org/short-eared-owl/asio-flammeus/video-00.html
Fapt : Ciuful de camp consuma pana la 12 rozatoare pe zi. (V.Ciochia "Mic tratat de ornitologie" , 2007)
Minunita ( Aegolius funereus), Chouette de Tengmalm (frc), Rauhfusskauz (germ), Tengmalm's Owl (engl)-Strigidae
24-26 cm, deschidere aripi 53-62 cm, sedentara.
Vaneaza pasarele si rozatoare , pe care le pandeste de pe o creanga si le localizeaza cu ajutorul auzului.Prada este prinsa pe neauzite, atat de usor de apropie Minunita.
Cuibareste in scorburi facute de Ciocanitoarea neagra , si tot aici va depozita hrana iarna.In general este intalnita in zone montane.
Foto aici
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_item_104504.html
sâmbătă, 9 aprilie 2011
E sigur primavara!
Azi pe cerul capricios , ploaie, vant, soare, toate in decurs de 15 min, pe la ora pranzului o drepnea neagra zburatacea . Sa fie o parere ?
Dupa 15 min in acelasi spatiu aerian o drepnea neagra zbura, si apoi o a doua, o a treia, o a patra(zona Dorobanti, Bucuresti).
Au ajuns si la noi, deja la altii isi cauta loc de cuib, si numai aici era cerul pustiu.
Deocamdata sunt "fruntasii". In 2-3 saptamani iar or sa brazdeze cerul, zburand sus de tot, fericite ca s-au intors acasa.
marți, 29 martie 2011
Pasarile si oamenii- I. Corvidele
La 1903 I.P.Licherdopol in "Despre ornitologia romana", atragea atentia asupra faptului ca pasarile ne sunt atat de indispensabile , si ca un naturalist ar trebui sa le protejeze pe toate . In perioada aceea se facea comert liber in mahalalele Bucurestiului cu pasari cantatoare "crud masacru al unor pasari atat de folositoare omului si acest comert criminal ... va deveni o data o adevarata calamitate pentru agricultura, pomicultura , forestiera".
A trecut un secol si tot asta se intampla.
Pe langa faptul ca era consternat de hotararea minsterului domeniilor de pe atunci de a recompensa pe cei care omoara pasarile rapitoare pentru imputinarea lor , hotarare aparuta si in ziarele vremii in noiembrie 1902 (tocmai acele rapitoare de zi si de noapte care exterminau rozatoarele , precum serparii, heretii, strigele, cucuvelele, bufnitele) , mai atragea atentia asupra faptului ca se repeta incercarea de a imputina corvidele (corbii, ciorile negre, cele cenusii) , fapt care nici in trecut nu a avut vreun rezultat bun.
V. Ciochia in "Mic tratat de ornitologie" , 2007, vol I (ca de altfel in toate cartile sale ) subliniaza importanta mentinerii echilibrului natural , constientizarea faptului ca orice masura luata de om impotriva pasarilor a avut rezultate negative .Astfel ca urmare a practicarii vanatorii nerationale , impuscarea aberanta a rapitoarelor de zi si de noapte , imputinarea habitatelor preferate de pasari prin distrugerea abuziva, folosirea stricninei care a dus la decimarea pasarilor necrofage, toate aceastea au dus la disparitia multor specii de pasari si la declinul multora.
Daca deschizi o enciclopedie despre pasari, in orice limba, la majoritatea dintre ele exista acest paragraf : specie in declin, specie care era in pragul disparitiei.
Daca in vremurile trecute actionam din ignoranta si frica irationala , omorand tot ce nu ciripeste frumos si e intunecat la pene, in vremurile "moderne" le omoram sistematic prin asa-zisul control, sau prin folosirea la nesfarsit a diverse pesticide si insecticide care duc la declinul populatiilor de pasari.
Majoritatea pasarilor au in dieta lor insecte, larve de insecte (insecte aeriene, terestre, acvatice), omizi, etc.Puii majoritatii pasarilor sunt hraniti cu astfel de proteine .
Din pacate si azi se mentin pozitii precum "ce bine este ca s-au inmultit soimii , pentru ca asa scapam de vrabii" (vezi cazul vrabiilor din China 1958 , http://en.wikipedia.org/wiki/Four_Pests_Campaign), neglijind faptul ca vrabiile consuma si insecte , larvele lor si omizi, sau jumatati de adevar precum " gugustiucii s-au inmultit peste masura si din cauza lor nu mai sunt turturele", uitand faptul ca turturelele s-au imputinat mai ales din cauza vanatului excesiv.
Natura consuma cat are nevoie. Pentru fiecare fiinta vie exista si pradator, nu este nevoie ca omul sa aplice legile lui naturii. Dar , indiferenti, continuam sa mergem mai departe, fiind la fel de ignoranti si intunecati .
Postul incepe cu aceste pasari urate de noi, adorate de nordici insa , corvidele.
I.Corvidele
Gaita ( Garrulus glandarius) , Geai des chenes (frc), Eichelhaher (germ), Jay (engl)
34cm
Este cea mai colorata dintre corvide.
Hrana : consuma fructe,pot lua ouale sau puii altor pasari, dar cel mai mult prefera ghindele, pe care le depoziteaza in cantitati mari prin ingropare pentru iarna.
Este o pasare mai mult auzita decat vazuta, cuibareste mai mult in zonele cu paduri. Toamna poate fi vazuta mai bine atunci cand "foreaza" dupa ghinde.
Sedentara.
Alunar (Nucifraga cryocatactes) , Cassenoix mouchete (frc), Tannenhäher (germ), Nutcracker (engl)
aici : http://moldovabirds.blogspot.com/2009/02/biblioteca-ornitologului-pasarile.html
Se hraneste cu seminte de conifere, alune. Isi depoziteaza hrana ca si gaita.
Cotofana ( Pica pica) , Pie bavarde (frc), Elster (germ), Magpie ( engl).
Denumiri populare romanesti : Coţofană, Caragaţă, Caragască, Ciorbară, Frască, Ţarcă (Dombrowski).
Reputatia de hoata este bazata pe un mit, iar cea de distrugatoare sistematica de pasari mai mici , a oualor lor, este de asemenea exagerata.
In realitate cotofana este doar o oportunista omnivora si foarte neinfricata.
Hrana : consuma tot felul de insecte , viermi, iar in perioada in care au pui la cuib ataca cuiburile altor pasari, ouale si puii lor, cateodata si pasari mai mici slabite. Uneori pot fi vazute furand din "prada" grivelor.
Sedentara.
Poate imita vocea umana:
http://www.youtube.com/watch?v=Kc2zTAixMIQ
Din pacate tocmai pentru ca sunt destul de inteligente , multe corvide sunt luate pe post de "pets", animale de companie.
Stancuta ( Corvus monedula), Choucas des tours (frc), Dohle (germ), Jackdaw (engl)
Denumiri populare romanesti : Ciocă, Stancă, Stăncuţă, Cioară gulerată, Papagal ţigănesc (Dombrowski)
33cm
Dupa ce gaseste pereche, pot sta impreuna pentru mai multe sezoane ; cuibaresc in colonii.
Hrana stancutei consta din insecte, nevertebrate, seminte diverse, resturi menajere.
Iarna pot fi vazute amestecate impreuna cu stoluri de ciori de semanatura.
Cuibaresc in scorburi de copaci , la orase in cavitatile cladirilor.
Sedentara.
Stancuta de munte (Pyrrhocorax pyrrhocorax), Cough sau Red-billed cough (engl), Crave a bec rouge(frc)
imagine:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_en_item_79142.html
Are 39-40 cm, penaj negru stralucitor, cioc curbat rosiatic, picioare rosiatice.
Hrana : in principal cu iarba ramasa dupa oi , larve , insecte.Rara.
Cioara de semanatura ( Corvus frugilegus), Corbeau freux (frc), Saatkrahe (germ), Rook (engl)
Este diferita de cioara neagra prin ciocul gri-murdar , altfel este aproape la fel de mare ca si cioara neagra, 44-46cm.
Pot fi vazute pe terenuri "sapand" dupa nevertebratele din sol , astfel hrana lor consta nu numai din seminte si grane , ci mai ales din insecte, viermi, larve de gandaci.Cand au pui la cuib ii hranesc din abundenta cu viermi si larve.
Sedentara.
Ca fapt inedit, perechile de cioara de semanatura stau impreuna pe viata.
O cioara de semanatura consuma intre 53 si 76 larve si insecte adulte pe zi, vara (vezi Ciochia, "Mic tratat de ornitologie", 2007)
Cioara neagra ( Corvus corone), Corneille noire (frc), Carrion crow (engl)
Cam cat cioara de semanatura, 45-47cm, spre deosebire de cioara de semanatura care cuibareste in colonie, cioara neagra cuibareste ca pereche singura.
Hrana lor consta in : cadavre de animale, resturi menajere, fructe, fructe mici rotunde, uneori animale mici vii.
Cuibaresc in copaci sau pe stalpi, si astfel cuibul lor nu este ocolit de rapitoarele nocturne sau de soimi.
Sedentara.
Cioara griva ( Corvus corone cornix) , Corneille mantelee (frc), Nebelkrahe (germ), Hooded crow (engl)
Masoara 45-47 cm. Perechile care se stabilesc raman pe viata.
Cioara griva si cotofana se intrec in a fi oportuniste.
Fapt: 4-5 pescarusi se cearta pe o coaja de paine, cioara griva sta deoparte, prinde momentul de neatentie, ia frumusel bucata de paine si pleaca mai departe.Dupa ce disputa "verbala" s-a incheiat , paine nu mai este si cioara departe.
Deseori pot fi vazute cum ataca pescarusii , care-si pazesc neostoit teritoriul, si atunci cand se aduna doua ciori grive, ajung la atac asupra unui pescarus mai izolat.
Hrana lor consta in cadavre de animale, pasari mai mici , resturi menajere, sunt omnivore.Toamna se intrec cu ciorile negre in a sparge nucile de asfalt .
Ca aici:
http://www.youtube.com/watch?v=BGPGknpq3e0&playnext=1&list=PL8F570DA768F45308
Sedentara.
Corb ( Corvus corax) , Grand corbeau (frc), Kolkrabe (germ),Raven (engl)
Denumiri populare romanesti : Corb, Corac, Croncan, Croncău,Corcan (Dombrowski)
64cm
Este una dintre cele mai adaptabile pasari, poate trai aproape oriunde si manca orice , cadavre de animale, pasari mai mici, amfibieni, animale mici, reptile, oua, insecte, nevertebrate, seminte diverse, nuci. Are obiceiul de a ascunde hrana la "magazie" pentru iarna.
Spre deosebire de cioara este mult mai mare, ciocul mai robust, coada in forma de romb, aripi mult mai intinse , mai largi.
Au fost vazute exemplare si la altitudini de peste 6000m in Everest .
Corbul manifesta fidelitate fata de teritoriul sau, si fata de perechea aleasa pe viata.
Traieste in salbaticie si pana la 20 de ani.
imagini
http://www.youtube.com/watch?v=q1zjCTO04QU&feature=related
National geographic
http://www.youtube.com/watch?v=F8L4KNrPEs0&feature=fvwrel
un articol excelent aici
http://ro.wikipedia.org/wiki/Corb
Aceste pasari, corvidele, folosesc instrumente pentru a-si scoate larvele din trunchurile de copaci , fac asta cu ajutorul unui bat.Este un talent pe care puiul il va invata la randu-i.
http://www.youtube.com/watch?v=zwTtvfdSK8I&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TtmLVP0HvDg&feature=related
Pe langa faptul ca sunt extrem de inteligente, sunt extrem de "folositoare", tocmai pentru ca pot consuma si animale moarte, asigurand igienizare naturala , plus ca s-au adaptat la mediul urban unde gasesc lesne resturi si gunoaie .
Grive la cuib :
Cu nuca in cioc
Cautand prin gunoaie
Cioara neagra
Cotofana
A trecut un secol si tot asta se intampla.
Pe langa faptul ca era consternat de hotararea minsterului domeniilor de pe atunci de a recompensa pe cei care omoara pasarile rapitoare pentru imputinarea lor , hotarare aparuta si in ziarele vremii in noiembrie 1902 (tocmai acele rapitoare de zi si de noapte care exterminau rozatoarele , precum serparii, heretii, strigele, cucuvelele, bufnitele) , mai atragea atentia asupra faptului ca se repeta incercarea de a imputina corvidele (corbii, ciorile negre, cele cenusii) , fapt care nici in trecut nu a avut vreun rezultat bun.
V. Ciochia in "Mic tratat de ornitologie" , 2007, vol I (ca de altfel in toate cartile sale ) subliniaza importanta mentinerii echilibrului natural , constientizarea faptului ca orice masura luata de om impotriva pasarilor a avut rezultate negative .Astfel ca urmare a practicarii vanatorii nerationale , impuscarea aberanta a rapitoarelor de zi si de noapte , imputinarea habitatelor preferate de pasari prin distrugerea abuziva, folosirea stricninei care a dus la decimarea pasarilor necrofage, toate aceastea au dus la disparitia multor specii de pasari si la declinul multora.
Daca deschizi o enciclopedie despre pasari, in orice limba, la majoritatea dintre ele exista acest paragraf : specie in declin, specie care era in pragul disparitiei.
Daca in vremurile trecute actionam din ignoranta si frica irationala , omorand tot ce nu ciripeste frumos si e intunecat la pene, in vremurile "moderne" le omoram sistematic prin asa-zisul control, sau prin folosirea la nesfarsit a diverse pesticide si insecticide care duc la declinul populatiilor de pasari.
Majoritatea pasarilor au in dieta lor insecte, larve de insecte (insecte aeriene, terestre, acvatice), omizi, etc.Puii majoritatii pasarilor sunt hraniti cu astfel de proteine .
Din pacate si azi se mentin pozitii precum "ce bine este ca s-au inmultit soimii , pentru ca asa scapam de vrabii" (vezi cazul vrabiilor din China 1958 , http://en.wikipedia.org/wiki/Four_Pests_Campaign), neglijind faptul ca vrabiile consuma si insecte , larvele lor si omizi, sau jumatati de adevar precum " gugustiucii s-au inmultit peste masura si din cauza lor nu mai sunt turturele", uitand faptul ca turturelele s-au imputinat mai ales din cauza vanatului excesiv.
Natura consuma cat are nevoie. Pentru fiecare fiinta vie exista si pradator, nu este nevoie ca omul sa aplice legile lui naturii. Dar , indiferenti, continuam sa mergem mai departe, fiind la fel de ignoranti si intunecati .
Postul incepe cu aceste pasari urate de noi, adorate de nordici insa , corvidele.
I.Corvidele
Gaita ( Garrulus glandarius) , Geai des chenes (frc), Eichelhaher (germ), Jay (engl)
34cm
Este cea mai colorata dintre corvide.
Hrana : consuma fructe,pot lua ouale sau puii altor pasari, dar cel mai mult prefera ghindele, pe care le depoziteaza in cantitati mari prin ingropare pentru iarna.
Este o pasare mai mult auzita decat vazuta, cuibareste mai mult in zonele cu paduri. Toamna poate fi vazuta mai bine atunci cand "foreaza" dupa ghinde.
Sedentara.
Alunar (Nucifraga cryocatactes) , Cassenoix mouchete (frc), Tannenhäher (germ), Nutcracker (engl)
aici : http://moldovabirds.blogspot.com/2009/02/biblioteca-ornitologului-pasarile.html
Se hraneste cu seminte de conifere, alune. Isi depoziteaza hrana ca si gaita.
Cotofana ( Pica pica) , Pie bavarde (frc), Elster (germ), Magpie ( engl).
Denumiri populare romanesti : Coţofană, Caragaţă, Caragască, Ciorbară, Frască, Ţarcă (Dombrowski).
Reputatia de hoata este bazata pe un mit, iar cea de distrugatoare sistematica de pasari mai mici , a oualor lor, este de asemenea exagerata.
In realitate cotofana este doar o oportunista omnivora si foarte neinfricata.
Hrana : consuma tot felul de insecte , viermi, iar in perioada in care au pui la cuib ataca cuiburile altor pasari, ouale si puii lor, cateodata si pasari mai mici slabite. Uneori pot fi vazute furand din "prada" grivelor.
Sedentara.
Poate imita vocea umana:
http://www.youtube.com/watch?v=Kc2zTAixMIQ
Din pacate tocmai pentru ca sunt destul de inteligente , multe corvide sunt luate pe post de "pets", animale de companie.
Stancuta ( Corvus monedula), Choucas des tours (frc), Dohle (germ), Jackdaw (engl)
Denumiri populare romanesti : Ciocă, Stancă, Stăncuţă, Cioară gulerată, Papagal ţigănesc (Dombrowski)
33cm
Dupa ce gaseste pereche, pot sta impreuna pentru mai multe sezoane ; cuibaresc in colonii.
Hrana stancutei consta din insecte, nevertebrate, seminte diverse, resturi menajere.
Iarna pot fi vazute amestecate impreuna cu stoluri de ciori de semanatura.
Cuibaresc in scorburi de copaci , la orase in cavitatile cladirilor.
Sedentara.
Stancuta de munte (Pyrrhocorax pyrrhocorax), Cough sau Red-billed cough (engl), Crave a bec rouge(frc)
imagine:
http://alpinet.org/main/foto/showfoto_en_item_79142.html
Are 39-40 cm, penaj negru stralucitor, cioc curbat rosiatic, picioare rosiatice.
Hrana : in principal cu iarba ramasa dupa oi , larve , insecte.Rara.
Cioara de semanatura ( Corvus frugilegus), Corbeau freux (frc), Saatkrahe (germ), Rook (engl)
Este diferita de cioara neagra prin ciocul gri-murdar , altfel este aproape la fel de mare ca si cioara neagra, 44-46cm.
Pot fi vazute pe terenuri "sapand" dupa nevertebratele din sol , astfel hrana lor consta nu numai din seminte si grane , ci mai ales din insecte, viermi, larve de gandaci.Cand au pui la cuib ii hranesc din abundenta cu viermi si larve.
Sedentara.
Ca fapt inedit, perechile de cioara de semanatura stau impreuna pe viata.
O cioara de semanatura consuma intre 53 si 76 larve si insecte adulte pe zi, vara (vezi Ciochia, "Mic tratat de ornitologie", 2007)
Cioara neagra ( Corvus corone), Corneille noire (frc), Carrion crow (engl)
Cam cat cioara de semanatura, 45-47cm, spre deosebire de cioara de semanatura care cuibareste in colonie, cioara neagra cuibareste ca pereche singura.
Hrana lor consta in : cadavre de animale, resturi menajere, fructe, fructe mici rotunde, uneori animale mici vii.
Cuibaresc in copaci sau pe stalpi, si astfel cuibul lor nu este ocolit de rapitoarele nocturne sau de soimi.
Sedentara.
Cioara griva ( Corvus corone cornix) , Corneille mantelee (frc), Nebelkrahe (germ), Hooded crow (engl)
Masoara 45-47 cm. Perechile care se stabilesc raman pe viata.
Cioara griva si cotofana se intrec in a fi oportuniste.
Fapt: 4-5 pescarusi se cearta pe o coaja de paine, cioara griva sta deoparte, prinde momentul de neatentie, ia frumusel bucata de paine si pleaca mai departe.Dupa ce disputa "verbala" s-a incheiat , paine nu mai este si cioara departe.
Deseori pot fi vazute cum ataca pescarusii , care-si pazesc neostoit teritoriul, si atunci cand se aduna doua ciori grive, ajung la atac asupra unui pescarus mai izolat.
Hrana lor consta in cadavre de animale, pasari mai mici , resturi menajere, sunt omnivore.Toamna se intrec cu ciorile negre in a sparge nucile de asfalt .
Ca aici:
http://www.youtube.com/watch?v=BGPGknpq3e0&playnext=1&list=PL8F570DA768F45308
Sedentara.
Corb ( Corvus corax) , Grand corbeau (frc), Kolkrabe (germ),Raven (engl)
Denumiri populare romanesti : Corb, Corac, Croncan, Croncău,Corcan (Dombrowski)
64cm
Este una dintre cele mai adaptabile pasari, poate trai aproape oriunde si manca orice , cadavre de animale, pasari mai mici, amfibieni, animale mici, reptile, oua, insecte, nevertebrate, seminte diverse, nuci. Are obiceiul de a ascunde hrana la "magazie" pentru iarna.
Spre deosebire de cioara este mult mai mare, ciocul mai robust, coada in forma de romb, aripi mult mai intinse , mai largi.
Au fost vazute exemplare si la altitudini de peste 6000m in Everest .
Corbul manifesta fidelitate fata de teritoriul sau, si fata de perechea aleasa pe viata.
Traieste in salbaticie si pana la 20 de ani.
imagini
http://www.youtube.com/watch?v=q1zjCTO04QU&feature=related
National geographic
http://www.youtube.com/watch?v=F8L4KNrPEs0&feature=fvwrel
un articol excelent aici
http://ro.wikipedia.org/wiki/Corb
Aceste pasari, corvidele, folosesc instrumente pentru a-si scoate larvele din trunchurile de copaci , fac asta cu ajutorul unui bat.Este un talent pe care puiul il va invata la randu-i.
http://www.youtube.com/watch?v=zwTtvfdSK8I&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=TtmLVP0HvDg&feature=related
Pe langa faptul ca sunt extrem de inteligente, sunt extrem de "folositoare", tocmai pentru ca pot consuma si animale moarte, asigurand igienizare naturala , plus ca s-au adaptat la mediul urban unde gasesc lesne resturi si gunoaie .
Grive la cuib :
Cu nuca in cioc
Cautand prin gunoaie
Cioara neagra
Cotofana
sâmbătă, 26 martie 2011
Barza alba
Cu ochii pierduti pe cer (cerul Bucurestiului) , urmarind mierlele si vrabiile care deja cheama perechile, doua berze au tasnit , zburand in mare graba inspre Vest .
Bine ati venit si sa aveti un an usor!
Vestea umbla cum ca prin Spania, Italia, si prin M. Britanie au ajuns deja lastuni de casa si randunele.
Bine ati venit si sa aveti un an usor!
Vestea umbla cum ca prin Spania, Italia, si prin M. Britanie au ajuns deja lastuni de casa si randunele.
joi, 3 martie 2011
Cu o ploaie se spala pamantul - Barza (alba) asiatica in Japonia
Iata un mic documentar despre reintroducerea berzei albe orientale (Ciconia boyciana) in Japonia.Aceasta specie a fost dusa rapid spre extinctie deoarece fermierii incepusera sa foloseasca insecticide bazate pe mercur.
Au fost reintroduse si inmultite intai in captivitate, si odata ce pe plan local s-a revenit la sistemul vechi de ingrijire a culturilor agricole, adica fara insecticidele atat de daunatoare , aceasta specie de barza a fost eliberata cu succes si reintegrata .
Si tot natura a curatat ce a otravit omul!
Trecem peste nebunia declansata, insa ideea este ca toti au realizat ca locul lor nu mai este deloc cum il stiau odata si au participat la recuperarea paradisului pierdut .
Lectii din acestea din pacate sunt folosite pe post de fapt divers, aruncate cat sa se alinieze trendului actual "eco friendly"....
De ce sa nu ne gandim la implicatii dinainte , de ce trebuie sa ajungem sa exterminam specii ca apoi sa le ducem dorul si sa ne luptam sa le conservam ?
Suntem orbi in lacomia noastra , si indiferent de cate exemple din acestea am avea, documentare prin care ni se explica modul in care suntem campioni la exterminat specii,exista teama ca intr-o zi , nu mult de azi incolo, tot ce inseamna natura si viata salbatica o sa fie inchise in din ce in ce mai mici "locuri speciale", rezervatii, si asta nu din grija enorma pt conservarea lor, ci tot din nevoia perfida de a controla si de a folosi pamantul asta ca pe propriul exponat.
Detalii despre aceasta specie : http://en.wikipedia.org/wiki/Oriental_Stork
Aceasta specie de barza alba putea fi gasita odata in Japonia, China, Coreea,Rusia.Azi extincta in Japonia, Coreea.Cum ? Prin pierderea habitatului si vanat masiv.Trecuta la specie periclitata, lista rosie.
Multumesc E. Mayer ( http://www.swift-conservation.org/).
joi, 24 februarie 2011
Centru de ajutorare a pasarilor salbatice
Iata si o stire mult-asteptata de atatia oameni care au gasit pasari ranite, pui de pasari salbatice si au cautat in van unde sa le lase, cum sa le ajute, mai pe la veterinar, mai pe internet, mai la ...S.O.R.
Au reusit, felicitari!
In mai se va deschide un sanctuar pentru pasarile salbatice in nevoie , in Bucuresti .
"S.O.R a demarat un proiect unic in Romania - Proiectul de Salvare si Recuperare a Pasarilor Salbatice, al carui centru isi va desfasura activitatea incepand cu luna mai 2011 in incinta Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti" informatie preluata de pe site-ul S.O.R, noutati.
Vezi mai mult:
Au reusit, felicitari!
In mai se va deschide un sanctuar pentru pasarile salbatice in nevoie , in Bucuresti .
"S.O.R a demarat un proiect unic in Romania - Proiectul de Salvare si Recuperare a Pasarilor Salbatice, al carui centru isi va desfasura activitatea incepand cu luna mai 2011 in incinta Muzeului National al Satului Dimitrie Gusti" informatie preluata de pe site-ul S.O.R, noutati.
Vezi mai mult:
miercuri, 16 februarie 2011
Un pitigoi mare si artificiile
Un pitigoi mare se "bucura" de artificii, refugiindu-se intr-un cuib artificial de drepnele negre.
Dar ce conteaza, este doar un animal.
Este stiut faptul ca si pasarile pot muri si de spaima.
Pitigoiul mare (Parus major)
Denumiri in alte limbi :engl. great tit, germ. Kohlmeise, frc. mesange charbonniere, sp. carbonero comun, it cinciallegra
Denumiri populare romanesti : Piţigoiu mare, Piţigoiu,Piţigoi de sat,Piţiguşe,Simţivară,PiţiguşŢiclete,Ţiglan,Ţiglean,Ţiţivali (Dombroswki).
Legenda: Cand s-a impartit la toate pasarile ce sa manance, pitigoiului i-a mai ramas sa manance samburii de bostan.
Tare s-a bucurat pitigoiul pentru ca samburii de bostan sunt dulci.Cum se plimba a dat peste un camp plin de bostani insa atunci a vazut ca nu are cum sa-i sparga cu ciocul lui mic, si asa a inceput sa manance musculite , sa-si potoleasca foamea.
Cand da de vreo borta in bostan intra acolo si nu mai iese pana nu termina toate semintele , insa nu prea mai stie sa iasa afara asa ca e deseori este prins de oameni . (sursa: Simion Fl. Marian -Legende despre flori, insecte si pasari").
Pot fi adeseori vazuti bantuind pe langa case, pe ziduri , pe cosuri, cautand insecte sau larvele lor, stand la panda pe langa vreo ciocanitoare , caci le mai cade si de acolo cate o larva , iar iarna , daca atarnati o bucata de slana sau de unt afara sau pe creanga unui copac, nu vor intarzia sa apara.
Pasare sedentara .
Caracteristici de identificare: calota neagra,un guler si in zona gatului o linie neagra care se duce spre piept, obrajii albi.
Chiar daca ambele sexe au aceasta banda neagra pe piept, la femela este mai subtire
vezi http://www.gardensafari.net/en_picpages/koolmees.htm
Dimensiune 12-14 cm, durata de viata -medie de cativa ani , si chiar cateva luni sau 1 an jumatate , pt ca dintre pui numai 10-20% ajung maturi (s-a descoperit ca dupa numai 2 ani, de exemplu, femelele pitigoi mare au capacitatea de reproducere scazuta).
Specie cantatoare : de la sunetele scoase are denumiri onomatopeice ca "simtivara", "titivali" (regionalisme).
Specii similare: pitigoi albastru, pitigoi de bradet
Habitat: cuibareste de preferinta in zone de padure, dar si langa asezari umane(gradini, parcuri).
Este o specie mai bine cunoscuta de catre om tocmai pentru ca i s-a permis sa cuibareasca aproape si chiar i-a fost inlesnit acest lucru.
Hrana consta in larve, insecte, paianjeni, gandacei, furnici, musculite.Toamna si iarna cand nu mai au atata hrana , pitigoii adauga seminte si boboase la hrana lor, sau mai cauta hrana si pe sub frunzisul uscat.
Fapt: un pitigoi consuma intr-o zi o cantitate de insecte egala cu greutatea sa
Pentru pui : aduc la cuib hrana bogata in proteine - larve, insecte, omizi.
Puii stau la cuib pana la 16-22 zile si la aproximativ 8 zile dupa ce le-au crescut penele incep sa paraseasca cuibul.Hranirea dupa aceasta perioada de "independenta" poate dura pana la 25 zile (sau chiar 50 in cazul randului al doilea de pui).
parinti si pui la cuib ( de fapt intr-o rogojina stransa )
http://www.youtube.com/watch?v=ECIbeogzWw0
Un pui caruia i-au dat penele dar este inca dependent de parinti va fi hranit la sol ca si puii de vrabie, mierla ; numai in cazul in care e orfan, bolnav, ranit, omul poate interveni, altminteri poate fi ocrotit de la departare , sa nu fie pisica prin preajma, sau alt pradator.
http://www.youtube.com/watch?v=kVn5srEzmmU
Cuibul: in scorburi mici din copaci, ocazional in cavitati din stanci, ziduri.
Cuibul este facut de femela din fibre de plante, iarba, pene. Specie monogama.
Au doua randuri de pui .
Inedit: si ei se folosesc de instrumente , cum ar fi acele de conifere pt a scoate viermele din vreo gaura de pom.
http://www.bbc.co.uk/nature/life/Great_Tit
( au invatat cum sa sparga folia de pe sticlele de lapte si ciugulesc caimacul de deasupra)
Dusmani : uliul pasarar ; cuibul pitigoilor este "vizitat" de ciocanitoarea pestrita, veverite, nevsatuica, cotofene, ciori.
Nu traieste in captivitate , nicidecum inchis in colivie.
Este o pasare extrem de fragila care are nevoie de ajutor specializat (ca si orice alta pasare salbatica).
Puneti-le cuiburi artificiale intr-un loc ferit de pradatori sau macar hranitori , sa va bucurati de priveliste zilnic.
http://www.youtube.com/watch?v=MWTjWz0aZTQ&feature=related
Linkuri utile:
http://www.garden-birds.co.uk/birds/greattit.htm
http://www.bbc.co.uk/nature/life/Great_Tit
http://en.wikipedia.org/wiki/Great_tit
Imagini:
http://www.fotonatura.ro/forum/album/mirceax/Pasari+din+Romania/108262245_KYoDBL9S_111c_1_.jpg.html
http://birds.nature4stock.com/?page_id=1700
http://pasari-birdwatching-roberthitter.blogspot.com/2010/12/pitigoi-mare-parus-major.html
sâmbătă, 5 februarie 2011
Asteptand drepnelele negre
Sunt "puii de pasari" care pot fi auziti vara de vara si in orasele romanesti.Asa "canta" ele , strigandu-se una pe cealalta, spunand "aici e colonia noastra"(multumim celui care isi imparte casa cu noi), manifestandu-si bucuria de a zbura liber , intotdeauna .
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Urme in zapada
Pe aici a trecut o mierla.
Cineva cauta "pasari care nu folosesc omului."
TOATE pasarile "ne " folosesc indirect.Pana si uratele stoluri de ciori (stancute, grive, negre, de semanatura, cotofenele) despre care uitam ca sunt omnivore "ne folosesc".Pentru ca se hranesc cu orice (da, distrug cuiburile altora, se hranesc cu puii altora, cu pasari mai mici slabite), insa uitam ca sunt "sanitarii" naturii.(se hranesc si cu starvuri si tot felul de gunoaie).
Pescarusii care isi pazesc zonele de ciori si mai inhata si ei la randul lor puii altora pentru propriii pui, au venit sa se hraneasca din gunoaiele noastre.
Majoritatea pasarilor se hranesc si cu insecte ; ce metoda mai ecologica de a scapa de insectele nesuferite am gasit noi?
De ce nu ne folosesc, pt ca nu sunt "alimente"?Ca nu le putem jumuli pe toate sa ne facem perne moi?
Uite asa am ajuns sa consideram lumea vie din jur, in masura in care ne foloseste or ba.
O pereche de parinti -pasari exclusiv insectivore (drepnele , lastuni, randunici de ex) pot prinde pana la 6000 de insecte zilnic -musculite, tantari, ce muste pot lua in cioc- asadar sunt o alternativa naturala la folosirea insecticidelor si vitala pt protejarea sanatatii mediului in care traieste omul.
Si pasarile "din curtea omului" -mierla, vrabia, pitigoiul, etc- se indeletnicesc cu prinderea acestor insecte, asadar sunt mai mult decat "folositoare".
De la omul cavernelor am "evoluat" in mod natural si ciclic la homo betonus; inchisi intre 4 pereti cu ochii in televizoare si calculatoare zilnic, sanatatea noastra mentala ne este salvata daca macar iesim o data /zi cu nasul pe geam si vedem o aratare colorata care ciripeste frumos.
Asta pana nu intindem latul s-o aducem si mai aproape, transformand-o in sursa de distractie la botul calului, o colivie marunta pentru o fosta inaripata fericita cu libertatea ei.
Sa nu uitam aici de obiceiuri pe care le putem numi barbare -consumul inutil de pasari salbatice fierte in baia de ulei, hrana rapida crocanta , de parca milioanele de ferme de pasari domestice nu ar produce mai mult decat avem nevoie zilnic, atat de mult incat gestul de a arunca in zapada mii de pui vii este absolut firesc.
joi, 6 ianuarie 2011
Iarna si pasarile
A inceput anul cu ploi de pasari moarte.Pana si daca se va gasi o explicatie logica si reala.
Pana atunci ar fi totusi firesc sa le vedem pe cele vii cum cauta casa si curtea omului de resturi de mancare, caci si ele fug de iarna si de frig.Nu le goniti, dati-le ce seminte aveti prin casa, fulgii dvs digestivi, bucatele de slanina , picaturi de grasime, unt.
Incercati sa intelegeti ca daca odata le ajungea ce le oferea natura, in cazul oraselor natura fiind destul de indepartata , taiata si betonata , toate pasarile nu prea mai au cu ce se hrani.Toate substantele chimice pe care le folosim in gradini sau impotriva insectelor nesuferite lovesc destul de rau in fauna aviara.
De fiecare data cand omul a incercat sa faca bine, cum-necum actiunea lui a adus si parte dezastruoasa ( plasticul a aparut ca sa inlocuiasca lemnul, si iaca ce ne luptam cu el sa –l distrugem acum, chimicalele contra daunatorilor omoara pasarile salbatice care oricum se hranesc si cu insecte,noua insine ne fac rau aceste substante intrate in hrana ,etc).
Si daca anumite pasari se adapteaza si se apropie de noi pt ca au acces mai usor la hrana, cu ce ne deranjeaza asta?Plus ca la cat de informati suntem in legatura cu ce e eco or ba ar trebui sa stim ca un mediu populat de pasari salbatice este un mediu cat de cat sanatos.Intr-un oras plin de ghene mirositoare, molozuri, terenuri virane care devin peste noapte gunoaie publice, coji de seminte peste tot, pungile de gunoi ce atarna in copacii si asa putini, cea mai urata treaba ni se pare gainatul pasarilor salbatice ...
Silueta de culoarea lutului ars este un botgros (spre norocul lui a mai gasit ceva fructe uscate in pomi pt samburii lor).Inceput de an cu botgros, cinteza, 2 pitigoi mari, 2 mierle doamne cu 2 mierle domni (toate acestea se oplosisera in ograda omului dupa niscaiva mancare),corbi cautand hrana zgomotos, rate salbatice zburand in ninsoare, uliu flamand, si vrabii multe.Si poze ioc, sau prea slabe, insa asa ceva, ca de poveste, e greu de uitat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)